La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
Un vernisaj ca o sărbătoare a rugăciunii
Deschiderea expoziţiei de icoane bănăţene din secolul al XIX-lea, de miercuri, 15 decembrie, de la Muzeul Ţăranului Român (MŢR), a fost cu adevărat un prilej de bucurie pentru publicul participant. Majoritatea icoanelor din această colecţie - cea mai veche, datată 1838 - sunt pictate pe sticlă. După vernisaj, Grigore Leşe a susţinut un recital de colinde.
Vizitatorii prezenţi la vernisaj au fost întâmpinaţi cu daruri tradiţionale: covrigi, nuci, mere şi vin. Purtătoare ale atâtor rugăciuni adunate în ani şi ani, cele 19 icoanele bănăţene din Sala "Irina Nicolau" au aparţinut scriitorului Toma George Maiorescu. Icoanele au fost descoperite, în anii '60, în satele Ştinotari şi Cărbunari, situate pe Muntele Gheorghe (Munţii Banatului). Locuitorii celor două sate, cunoscuţi sub numele de bufeni, erau olteni veniţi în sudul Banatului şi a căror ocupaţie era cărbunăritul. Se presupune că icoanele provin dintr-un centru de pictură, în apropierea Muntelui Gheorghe. Specificul lor aparte constă în maniera de realizare, cu influenţe ale icoanelor pictate pe sticlă de la Nicula, ale icoanelor pictate pe sticlă din Banatul sârbesc (Vârşeţ) şi ale icoanelor pictate pe oglindă din Boemia. Un alt element specific este acela că autorul lor, nedescoperit încă, a abordat scene din Vechiul Testament, care nu se regăsesc în icoanele pe care ţăranii iconari le pictaseră până atunci. De asemenea, pictorul a avut o predilecţie pentru culorile tari (roşu, albastru, verde). Salvarea patrimoniului naţional În cuvântul său, Virgil Ştefan Niţulescu, directorul general al Muzeului Ţăranului, a ţinut să facă câteva precizări cu privire la expoziţie şi la situaţia colecţiilor noastre etnografice: "Patrimoniul naţional al României se schimbă, iar misiunea muzeului nostru este să salveze acest patrimoniu şi să-l transforme într-un prilej de bucurie. Încercăm să strângem în colecţiile noastre obiecte reprezentative pentru ce înseamnă esenţa poporului român. În ultimii ani, însă, muzeul nu a reuşit să achiziţioneze bunuri culturale suficiente. Colecţia de 19 icoane, pe care v-o prezentăm astăzi, este ruptă dintr-una mult mai mare, care aparţine scriitorului Toma George Maiorescu, cel care a acceptat să o vândă muzeului nostru." "La pas, cu colinda, prin sate" "Colind de la 53 de ani. De la trei ani, aşadar, nu a existat an în care să nu fi colindat. Ce este colinda? Eu când umblu a colinda sau a corinda, umblu în sat de la răsărit până la apus. E o rotire ca a soarelui în zodiac. E retrăirea căii. Ni se dădeau colăcei, adică întunericul încătuşat. Mai târziu, am aflat despre alţi colăcei, cei cu împletitură, că ar fi două şopârle care-şi mâncă capurile, adică tot întunericul încătuşat. O altă răsplată pentru colindători era o lumânare, iarăşi lumină. Astăzi, însă, tot mai puţină lume colindă. Colinda s-a transformat într-un fel de cerşit. Pentru a găsi astăzi colindători trebuie să umblăm prin sate, dar e foarte greu", a spus Grigore Leşe, care, la finalul vernisajului, a colindat publicul participant. Expoziţia poate fi vizitată până pe 7 ianuarie, de marţi până duminică, între orele 9:00 şi 17:00, la Sala "Irina Nicolau". Intrarea este liberă.