Grupurile „Plugușorul cu felinar” de la Tătăruși, Ansamblul folcloric „Ciureana” şi copiii de la Palatul Copiilor Iași vor vesti, mâine, 21 decembrie, pe scena amfiteatrului Muzeului „Ion Creangă”
20 Dec, 2024
„Vremea Nemâniei“, cu Tudor Gheorghe
Premiera spectacolului "Vremea Nemâniei", susţinut de maestrul Tudor Gheorghe, are loc azi, 4 octombrie, la Pereriţa, în Republica Moldova, satul natal al regretatului poet Grigore Vieru. Reîntors în ţară, Tudor Gheorghe îi va încânta atât pe spectatorii de la Braşov (10 octombrie) şi Cluj (11 octombrie), cât şi pe cei mai nerăbdători admiratori ai domniei sale din Capitală în data de 26 octombrie la Sala Palatului.
Maestrul Tudor Gheorghe va fi alături de publicul din Republica Moldova pe 4 octombrie, cu prilejul spectacolului "Vremea Nemâniei". Sub bagheta dirijorului şi orchestratorului Marius Hristescu, repetiţiile se desfăşoară zilnic la Craiova, alături de Orchestra "Arkadia" şi de grupul vocal. Românii de peste Prut se vor putea bucura de reprezentaţii similare şi în zilele următoare, când maestrul va aduce minunatele poezii la Bălţi (5 octombrie), Chişinău (7 octombrie) şi Cahul (8 octombrie). Reîntors în ţară, Tudor Gheorghe îi va încânta atât pe spectatorii de la Braşov (10 octombrie) şi Cluj (11 octombrie), cât şi pe cei mai nerăbdători admiratori din Capitală în data de 26 octombrie la Sala Palatului. Din spusele maestrului, spectacolul va fi un elogiu adus frumuseţii feminine, dar şi un elogiu adus mamei. "De la Maria Tănase nu am avut o personalitate mai puternică" "De fiecare dată când îl ascult - şi asta se întâmplă des -, Tudor Gheorghe îmi confirmă bănuiala că poezia românească - populară şi cultă - poate mişca munţii. (...) Problema mea, inhalând prin toţi porii melodia fiinţei sale, este cum să-mi stăpânesc o lacrimă de dragoste, admiraţie şi mândrie că poate exista acest fenomen pe care, vorba lui Grigore Vieru, îmi e mai uşor să-l pup" (Marin Sorescu, 1988). "Tudor Gheorghe are o memorie fenomenală şi asta explică cum a putut să îndeplinească raptul fără a trezi bănuieli, pen0tru că atât cât îi ştim, bătrânii lăutari cad la bănuială când sunt fotografiaţi pe hârtie. Într-o emisiune am putut auzi de la acest menestrel varianta cea mai cutremurătoare a "Mioriţei" şi nişte cântece haiduceşti cum nu mai aflasem. (...) Scriu cu toată răspunderea că de la Maria Tănase nu am avut o personalitate mai puternică în ce priveşte comorile noastre folclorice ca acest tânăr şi neîntrecut actor din Craiova" (Eugen Barbu, 1971).
