Școala Europeană Danubiană, Cultură și civilizație românească, ediția a VI‑a, se va deschide luni, 23 octombrie 2023, la Colegiul Național „C. Negri” - Galați, în prezența a 40 de profesori de limba română din sudul Basarabiei, Bugeac - Ucraina. Frații noștri din Basarabia înstrăinată revin la Galați într‑o pauză de război, cum ne declara anul trecut o profesoară. Sunt invitați alți 10 profesori universitari din Chișinău și Cahul - Republica Moldova.
Manifestarea, organizată de Asociația Danubiana‑Galați, se va desfășura între 23 şi 29 octombrie 2023 și este un proiect de suflet românesc, posibil cu sprijinul și finanțarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. „La întâlnirea din acest an, cadrele didactice din Ucraina și Moldova vor participa la mai multe activități ce au drept scop cunoașterea culturii, civilizației și istoriei care ne leagă, a frumuseților românești din municipiul și județul Galați, dar și din alte locuri din țara noastră - Vrancea și Buzău”, ne‑a spus ec. Antoneta Crudu, președinta Asociației Danubiana‑Galați.
Între invitați sunt Iuliana Gorea Costin, ambasador extraordinar și plenipotențiar, prof. univ. Natalia Ursu, administrator al Centrului de Informare al României din cadrul Universității Umaniste de Stat din Ismail.
Deschiderea manifestării va fi făcută de prof. Andra Ionescu, director la Colegiul Național „C. Negri” din Galați, instituție de învățământ care, la fel ca Eparhia Dunării de Jos, și‑a început activitatea la Ismail (1877), în a doua parte a veacului XIX, fiind strămutată la Galați pe fondul tratativelor Congresului de la Berlin (1878), unde s‑a hotărât retrocedarea Basarabiei vecinilor din Răsărit. În acel moment, greul strămutării și reorganizării la Galați a Eparhiei Dunării de Jos (1878) l‑a dus vrednicul de pomenire Episcop Melchisedec Ștefănescu. În acel context, Școala Normală de Învățători de la Ismail a fost adusă la Galați. Astăzi, câțiva profesori de limba română din acele părți ale României, aflată pe două hărți, vor fi la Galați pentru a se înrădăcina în cultura și spiritualitatea de acasă.
Revenind în actualitate, luni și marți, la Galați, conf. univ. dr. Silvia Grossu, de la Universitatea de Stat din Chișinău, va evoca personalitatea Mitropolitului Gurie Grosu, primul arhiereu care a făcut apostolat și a păstorit creștinii români din Basarabia după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
Inspirată de versul nemuritorului poet Grigore Vieru, Iuliana Gorea Costin va susține tema: „Din Basarabia: Limba română - dreptatea cea dintâi, prin care se revarsă iubirea lui Dumnezeu”.
Despre sacralitatea pâinii (atelier de lucru ce se va desfășura la Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna” din Galați) și despre simbolurile identitare de pe veșmintele tradiționale românești va vorbi prof. univ. dr. Varvara Buzilă, de la Universitatea de Stat din Chișinău și Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău.
Într‑un dialog frățesc, vor fi aduse în actualitate aspecte despre „Arhitectura satului și a sufletului românesc din Moldova de sus”, prin intermediul unui volum bazat pe cercetarea etnologului Eugen Holban.
Vor fi evocate personalitatea și lucrarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, faptele de eroism ale generalului Eremia Teofil Grigorescu (†1919), ale mareșalului Al. Averescu (†1938), dar și jertfa eroilor știuți și neștiuți din Primul Război Mondial, cu ocazia unui pelerinaj la Monumentul Eroilor de la Mărășești, unde va avea loc o slujbă de pomenire. Profesorii basarabeni vor merge în locurile cu rezonanță din Galați, din Buzău și din Vrancea istorică, inclusiv la Mărăști, dar și la Mănăstirea Brazi, reținem de la interlocutoarea noastră.
Se vor afla la Galați prof. univ. Maria Barbă (Universitatea din Cahul), actorul Nicolae Jelescu, prof. univ. Areta Moșu (ASTRA‑Iași), scriitorul și poetul Marius Chelaru (Convorbiri literare, Iași), poeții: Sandu Cătinean, Veaceslav Cușter, Eufrosina Cojocaru, Adi George Secară, reprezentanți ASTRA din țară. Ne vom întâlni cu minoritățile din așezările de la Dunărea de Jos într‑un dialog al bunei conviețuiri.
Zece ani de voluntariat
Asociația Danubiana‑Galați numără 10 ani în slujba comunității, din anul 2015 fiind constant în slujba semenilor din Basarabia înstrăinată, prin proiecte curajoase susținute de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Pentru evenimentul din acest an, inițiatoarea Școlii Europene de la Galați a pregătit volumul aniversar: „Danubiana, zece ani pentru cultură, istorie și educație”, semnat de Antoneta Crudu. Cartea adună în cuvinte și imagini momente memorabile dintr‑un deceniu de activitate și ecourile din presă (inclusiv din Ziarul Lumina), cele mai multe fiind semnate de regretatul ziarist Victor Cilincă, ani buni voluntar Danubiana. Între cele 262 de pagini ale cărții (prof. Elvira Alexandrescu și Maria Stanciu, redactori de carte) există o mare bogăție de fotografii care ilustrează, dincolo de cuvinte, fapte concrete puse în slujba semenilor înstrăinați și a celor din Galați.
Danubiana înseamnă marea și mica familie a Antonetei Crudu, economist prin formație, cu o experiență în administrarea Liceului Pedagogic de trei decenii. Voluntariatul începe cu familia sa de suflet, fiica Florina și cei doi gemeni, Ionuț și Marius Crudu, vicepreședinte Danubiana, un tânăr care, de profesie, este salvator de vieți la ISU‑Galați.
Într‑un exercițiu de voluntariat, adeseori l‑am întâlnit și pe col. (r) Aurelian Niculescu, alături de familia sa, administrator Danubiana, un îndrăgostit de istorie, un artizan în ale meșteșugului armelor de epocă și confecționării unor medalioane cu chipurile marilor domni și strategi militari români. Voluntarii sunt adeseori văzuți la diferite evenimente, inclusiv la Mărășești, sub chipul unor membri din Garda Cuza sau din cea din Primul Război Mondial, alături de alți colegi de la Asociația Frontiera Gălățeană. Danubiana are în uniformele celor două epoci, în medie, 25‑30 de voluntari: elevi, studenți, cadre didactice, ofițeri activi și în rezervă, juriști, prezenți la manifestările istorice și culturale din comunitatea gălățeană sau din țară, unde duc lecția de istorie și parfumul unor epoci apuse în școlile și liceele gălățene sau direct în stradă.
Menționăm că achiziționarea celor 23 de uniforme din Garda Cuza și a altor 14 din Primul Război Mondial s‑a făcut cu sprijinul primarului Ionuț Pucheanu și al Consiliului Municipiului Galați.
În această toamnă, la Școala Europeană Danubiană, Cultură și civilizație românească, ediția a VI‑a, s‑a alăturat cu un proiect editorial Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala Radu Macovei - Galați, prin pregătirea și tipărirea volumului „Arhitectura satului și a sufletului românesc din Moldova de sud”, apărut la Editura Axis Libri a Bibliotecii „V. A. Urechia” - Galați. Într‑un exercițiu al continuității, am purtat un dialog, prin timp și peste timp, cu etnologul Eugen Holban (1935‑2020), tema fiind arhitectura caselor țărănești de odinioară și tipologia costumului tradițional din fostul județ Covurlui, actualul Galați. Volumul adună rezultatele cercetării etnologului Eugen Holban, realizate începând cu anul 1967 la inițiativa Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice din București, actualul Institut de Etnologie și Folclor „Constantin Brăiloiu”‑București.
Acest volum este susținut financiar de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, pentru care mulțumim! Mulțumim, Danubiana, că și prin acest proiect editorial ați dovedit că în aspecte de cultură, istorie și educație faceți manifestări de fond și nu de formă. Nu de dragul artei, ci mereu puși în slujba comunității!
