Dependenţa de reţelele sociale scade randamentul şcolar

Telefoanele mobile, jocurile pe calculator și, de câţiva ani, rețelele sociale au invadat şi viaţa copiilor, nu doar pe cea a adulţilor, cu consecinţe dintre cele mai nefaste precum cele de ordin fizic, legate de postură şi deteriorarea vederii, până la modificările de natură psihică cu efecte asupra sănătăţii mintale. Adolescenţii sunt cei mai expuşi la riscul de a dezvolta dependenţă de reţelele sociale şi de jocurile pe calculator, fenomenul fiind răspândit mai ales în rândul copiilor români cu vârste cuprinse între 13 şi 15 ani, după cum avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). 

Utilizarea „problematică” a reţelelor sociale este în creştere în rândul tinerilor europeni, care sunt, de asemenea, mai expuşi riscului de a dezvolta o dependenţă de jocuri, a avertizat OMS, potrivit Agerpres. Toate studiile derulate în ultimii ani au demonstrat că utilizarea excesivă a reţelelor sociale duce la depresie, anxietate, rezultate şcolare slabe şi chiar la schimbări majore de comportament ce culminează cu episoade de agresiune verbală şi fizică. „Avem nevoie de acţiuni imediate şi susţinute pentru a ajuta adolescenţii să pună capăt utilizării potenţial dăunătoare a reţelelor sociale, care s-a demonstrat că duce la depresie, agresiune, anxietate şi rezultate şcolare slabe”, a declarat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge, într-un comunicat.

Aceste „semne de utilizare problematică a reţelelor sociale”, prezente în 2022 în cazul a 11% dintre adolescenţi (13% dintre fete şi 9% dintre băieţi), cu 4 procente mai mult faţă de anul 2018, sunt asemănătoare cu cele ale dependenţei: incapacitatea de a controla utilizarea excesivă, sentimentul de lipsă şi abandonarea altor activităţi în favoarea reţelelor sociale şi consecinţe negative ale utilizării excesive în viaţa de zi cu zi.

Reprezentantul OMS a mai subliniat că fenomenul este cel mai răspândit în rândul adolescenţilor români de 13 şi 15 ani, „afectându-i pe 28% dintre aceştia”. O altă sursă de îngrijorare este reprezentată de faptul că o treime dintre adolescenţi joacă zilnic jocuri online, iar 22% dintre ei timp de cel puţin patru ore. „Este esenţial să luăm măsuri pentru a-i proteja pe tineri, astfel încât aceştia să poată naviga în peisajul digital în siguranţă şi să poată face alegeri informate în ceea ce priveşte activităţile lor online, maximizând beneficiile şi minimizând în acelaşi timp riscurile pentru bunăstarea lor mentală şi socială. Tinerii trebuie să domine reţelele sociale şi nu să lase reţelele sociale să îi domine”, a declarat o reprezentantă a OMS pentru Europa, Natasha Azzopardi-Muscat, citată într-un comunicat. În acest sens, OMS recomandă autorităţilor naţionale să îmbunătăţească mediile digitale şi măsurile educaţionale pentru a le permite tinerilor să navigheze în deplină siguranţă în lumea digitală.

Dependența de ecrane (telefoane mobile, tablete, laptopuri sau computere) are efecte nocive pe termen lung asupra dezvoltării copiilor şi mai ales dacă aceştia sunt de vârste mici. Specialiştii recomandă părinţilor să încerce să umple programul copiilor cu activităţi creative şi recreative, în aer liber, şi mai ales să le ofere copiilor timp din timpul lor. (O. N.)