Elevii europeni, între şcoala on-line şi cea faţă-în-faţă

De la începutul pandemiei şi până în prezent, în România au fost infectaţi cu noul coronavirus 6.081 de copii cu vârste de până la 9 ani şi 13.132 cu vârste între 10 şi 19 ani, ceea ce reprezintă 6,11% din total, potrivit Ministerului Sănătăţii (MS). Dacă în unele state europene, în pofida creşterii numărului de infectări, şcolile au rămas deschise, în țara noastră, începând cu data de 9 noiembrie, pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile, toate unităţile şcolare şi-au mutat activitatea didactică în on-line. 

De la debutul pandemiei şi până în prezent au fost infectaţi cu noul coronavirus 6.081 de copii cu vârste de până la 9 ani şi 13.132 cu vârste între 10 şi 19 ani. Din totalul de îmbolnăviri înregistrat la nivel naţional, numărul copiilor infectaţi reprezintă 6,11%, după cum au anunţat reprezentanții MS. În prima zi a acestei săptămâni, 241 de copii infectaţi cu noul coronavirus erau internaţi în diferite spitale, dintre care opt la secţiile de terapie intensivă. Potrivit aceleiaşi surse, până în prezent au fost înregistrate trei decese la copii de până la 9 ani şi două la grupa 10-19 ani. În aceste condiţii, la sfatul unor specialişti în sănătate publică, Guvernul român a decis închiderea şcolilor şi mutarea activităţilor didactice în on-line pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile, începând cu 9 noiembrie. Excepţie fac afterschool-urile şi creşele. Decizia a fost îndelung dezbătută în mediul virtual, mai ales că, spun criticii, în mediul rural există foarte mulţi copii care nu dispun nici în prezent de mijloace electronice necesare conectării la platformele de învăţare on-line. Totodată, există sate unde elevii nu se confruntă doar cu lipsa tabletelor, ci şi cu semnalul slab la internet sau chiar cu inexistența curentului electric, potrivit organizaţiilor World Vision România şi „Salvaţi Copiii”. 

Criticile referitoare la închiderea şcolilor s-au înteţit mai ales că alte state europene, deşi au intrat în carantină totală sau parţială, au lăsat şcolile deschise. Astfel, în Franţa, în ciuda restricţiilor tot mai multe, creşele, şcolile, colegiile şi liceele funcţionează după un protocol sanitar consolidat, fapt care permite multor părinţi să continue să lucreze, potrivit Agerpres, citând presa franceză. De asemenea, o altă ţară extrem de lovită de noul coronavirus, Italia, a decis închiderea şcolilor doar în regiunile „roşii”, şi doar pentru elevii de gimnaziu şi liceu. Aici, Guvernul italian a adoptat un nou pachet de măsuri de sprijin financiar pentru familiile afectate de restricţii, respectiv acordarea unui bonus de 1.000 de euro pentru angajarea de persoane care să supravegheze copiii. 

Un alt exemplu de ţară care a închis tot, iar restricţiile de circulaţie sunt severe, este Marea Britanie, însă şcolile şi alte instituţii de învăţământ au rămas deschise. La fel se întâmplă şi în Germania, Olanda sau Portugalia. Continuarea educaţiei în spaţiul şcolii în unele ţări vest-europene este posibilă datorită regulilor foarte stricte respectate de către elevi, profesori şi părinţi. La şcoală, clasele au fost împărțite în bule (grupe). Copiii nu au voie să interacţioneze cu elevi din alte clase, nu se duc la sala de mese, ci mănâncă în sala de curs. „Când îi luăm pe copii, avem un traseu bine stabilit”, a povestit, pentru Mediafax, Marius Dincă, un român stabilit în Regatul Unit. 

„În Ungaria, însă, de marţi şcolile au fost închise, iar evenimentele sportive se vor derula fără spectatori, în următoarea perioadă. Elevii de gimnaziu şi liceu din Grecia au rămas acasă, de la începutul acestei săptămâni, în pofida problemelor de conexiune la internet generate de afluxul de conectări simultane”, după cum notează AFP. În Grecia au rămas deschise creşele şi şcolile primare. Şi Belgia, ţară care se confruntă cu o criză majoră, a închis din nou toate şcolile. „În timp se vor vedea urmările dacă menţinem şcolile închise, urmări care vor fi destul de dezastruoase. Uitându-ne la alte ţări, au închis şcolile acolo unde situaţia o cerea, unde existau focare, unde exista un număr mare de infectări. Eu nu am văzut studii care să spună că este o problemă foarte mare în această zonă (n.r. - în şcoli)”, a declarat, pentru Mediafax, expertul în educaţie Elena Lotrean.

(Oana Nistor)