Studiu: Calitatea actului didactic din şcoală, mai slabă

Organizaţiile neguvernamentale fac apel la autorităţi să rezolve problemele din educaţie, în contextul în care cercetările din teritoriu arată că aproximativ un sfert dintre copii nu au acces la educaţia on-line. Într-o treime din satele românești semnalul la internet este inexistent sau foarte slab și, peste toate, aproape jumătate dintre profesorii chestionaţi spun că nu au resurse materiale necesare pentru învăţământul on-line. 

Două dintre ONG-urile care derulează proiecte de anvergură în sprijinul copiilor vulnerabili, Organizaţia „Salvaţi Copiii” din România şi Fundaţia World Vision România, trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că această criză socială pe care o traversăm adânceşte vulnerabilităţile la care sunt expuşi în special copiii din mediile defavorizate. Pentru aproape o treime din copiii de la sate (31%), unde există zone cu semnalul slab, foarte slab şi/sau inexistent de internet, școala on-line pare a fi o utopie, după cum arată un studiu realizat de Fundaţia World Vision România. Reprezentanţii organizaţiei susţin că internetul nu lipseşte cu desăvârşire în mediul rural din România, însă zonele cu semnal la telefon şi internet foarte bun sunt, în general, „în jurul instituţiilor publice: primărie, şcoală. Cu cât te îndepărtezi de acestea, cu atât semnalul este mai slab”. 

Şi Organizaţia Salvaţi Copiii subliniază că „peste un sfert dintre copii nu au acces la educaţia on-line”. Potrivit unui studiu derulat la nivel național, în perioada 2-14 octombrie, pe bază de chestionar aplicat părinţilor, elevilor şi cadrelor didactice din învăţământul pre­universitar și în parteneriat cu Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, Consiliul Naţional al Elevilor şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţământ Preuniversitar (FNAP), 28% dintre copii şi 43% dintre cadrele didactice nu deţin deloc sau nu deţin toate resursele materiale necesare învăţământului on-line. 

De asemenea, deficitul pentru educaţia on-line este cu 10% mai ridicat în mediul rural decât în cel urban şi cu peste 10% mai mare în cazul învăţământului primar şi preşcolar decât celui liceal. Cea mai mare parte a partenerilor educaţionali apreciază că, în prezent, calitatea actului didactic din şcoală este mai slabă decât cea dinainte de epidemia de COVID-19, respectiv 46% dintre elevi, 45% dintre părinţi şi 44% dintre profesori declară acest lucru.

Studiul „Salvaţi Copiii” mai relevă că, după aproximativ o lună de la debutul anului şcolar 2020-2021, într-o unitate de învăţământ din cinci, în care se desfăşurau ore fizic, numărul total al elevilor prezenţi în clasă depăşea 20 de persoane, situaţie în care nu putea fi asigurată distanţarea fizică de cel puţin 1,5 m între elevi, conform recomandărilor specialiştilor din domeniul medical. Totuşi, aproximativ jumătate dintre actorii educaţionali se simt în siguranţă în şcoală: 55% dintre elevi, 49% dintre părinţi şi 59% dintre cadrele didactice. Mai mult de jumătate dintre părinţi spun că achiziţia măştilor de protecţie şi a dezinfectanţilor cade în sarcina lor. Pentru majoritatea cadrelor didactice, măştile şi dezinfectanţii sunt asiguraţi de administraţia şcolii/ localităţii: totuşi, 26% dintre profesori sunt în situaţia de a achiziţiona materialele pe cont propriu. 

„Salvaţi Copiii” România, alături de Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, Consiliul Naţional al Elevilor şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţământ Preuniversitar avertizează asupra consecinţelor dramatice şi pe termen lung ale îngrădirii accesului la educaţie pentru copiii vulnerabili. „(...) Din cauza contextului actual, anul scolar va fi compromis. Deşi s-au pus la dispoziţie sume considerabile pentru achiziţionarea de echipamente şi materiale necesare, statul şi-a dovedit incapacitatea de a pune lucrurile la punct. Avem copii şi şcoli fără echipamentele necesare, avem nemulţumiri specifice la nivelul sistemului. Cine va plăti pentru aceste neajunsuri? Din păcate, copiii noştri şi, nu în ultimul rând, societatea în ansamblu”, a afirmat preşedintele FNAP, Iulian Cristache. În lipsa unei mobilizări generale şi a unei cooperări reale între MEC, ISJ, directori, profesori, elevi şi părinţi, „vom ajunge la abandon şcolar şi 60% analfabeţi funcţionali”, avertizează Cristache. 

(Oana Nistor)