Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
În Banat a fost descoperită cea mai mare fortificaţie din Epoca Bronzului
▲ Arheologii de la Muzeul de Istorie a Banatului din Timişoara au descoperit la Corneşti cea mai mare fortificaţie din Europa, datând din Epoca Bronzului, cu ajutorul imaginilor transmise prin satelit ▲ Munca este de durată şi se va întinde pe o perioadă de până la un deceniu ▲ Directorul Muzeului, Dan Ciubotaru, susţine că această descoperire este extraordinară, ţinând cont că fortificaţia de la Corneşti a fost realizată de oameni care trăiau în urmă cu 3.000 de ani, conform Agerpres ▲
„Dacă descoperirile de pe teren vor confirma observaţiile din satelit, fortificaţia va deveni cea mai mare descoperită vreodată în Europa. Are mai bine de o treime din suprafaţa Timişoarei. Era un loc acoperit de iarbă. Fortificaţiile sunt făcute din pământ“, a spus Ciubotaru. În demersul lor, arheologii bănăţeni au fost sprijiniţi de Google Earth, deoarece, anterior, pozele aeriene aproape lipseau. Imaginea panoramică a stârnit mai mult interesul pentru această cercetare. Trei dintre inele se vedeau şi înainte, dar cel exterior nu se cunoştea până la apariţia acestui program. Situl apare şi pe hărţile militare austriece Situl de la Corneşti nu este o descoperire recentă. Istoricii bănăţeni susţin că acesta apărea pe hărţile militare austriece din anii 1700. Primele sondaje arheologice au fost făcute în anul 1933, de către Marius Moga, fost director al Muzeului Banatului. S-au săpat aproximativ 150 de metri pătraţi, iar descoperirile de atunci au demonstrat că această fortificaţie datează din Epoca Bronzului, din jurul anului 1000 înainte de Hristos. Săpăturile au durat până în 1939, când a izbucnit al Doilea Război Mondial, iar fostul directorul Marius Moga a fost detaşat pe front. După război, din lipsă de fonduri şi pentru că directorul era destul de bătrân, săpăturile nu au mai continuat. Fără sprijinul imaginilor realizate prin satelit, nimeni nu ar fi putut cunoaşte întinderea fortificaţiei. Arheologii credeau că situl, înconjurat de trei valuri de pământ înalte de trei-patru metri, cu rol de apărare, s-ar întinde pe aproape o mie de hectare, dar imaginile arată că suprafaţa fortificaţiei este de 1.800 de metri. Fortificaţia cu valuri de pământ de la Corneşti (Jadani) se prezintă astăzi sub forma ruinelor unei mari cetăţi care a fost întărită cu trei valuri succesive de pământ, palisade din lemn şi şanţuri, aflate în hotarul localităţii Corneşti, comuna Orţişoara, judeţul Timiş. Urmele fortificaţiei se află la 18 km nord de Timişoara, la est de şoseaua Timişoara-Arad, având centrul la cca. 2,5 kilometri la nord de vatra satului Corneşti, între localităţile Corneşti, Orţişoara, Seceani şi Murani. Unii arheologi consideră că este vorba de un ring avar, o fortificaţie ridicată de rămăşiţele avare care s-au retras spre est în urma înfrângerii de către Carol cel Mare.
