În urmă cu 35 de ani, pe 22 decembrie 1989, era înlăturată ultima dictatură est-europeană de sorginte comunistă - cea din România. A fost un moment de mare tensiune socială, dar și un timp marcat de
„Într-un stat în care normalitatea trebuie să primeze, educaţia este soluţia”
Bugetul alocat învăţământului pentru anul 2020 este de 38.417,6 milioane de lei, față de 36.909,9 milioane de lei, în 2019, astfel că proiectul bugetului de stat pentru acest an prevede o alocare de 3,4% din PIB pentru învăţământ, potrivit unui comunicat al Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC).
Finanţarea sistemului de educaţie din România are la bază mai multe surse de venit, se arată în comunicatul MEC, pe lângă cele alocate ministerului, astfel că „bugetul învăţământului se completează astfel: bugetele alocate altor ministere care au activităţi de învăţământ (ex.: MAI, MApN); sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor (ex. programul pentru şcoli al României: corn, lapte, miere, fructe; drepturile copiilor cu CES, din învăţământul special; bunuri şi servicii pentru întreţinerea şcolilor speciale şi CJRAE/CMBRAE; plata stimulentelor pentru participare la învăţământul special preşcolar); sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti (ex.: finanţarea de bază pentru şcoli, plata stimulentelor pentru copiii din familii vulnerabile, încurajând participarea în cadrul ciclului preşcolar, drepturile copiilor cu CES integraţi în învăţământul de masă); sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea învăţământului particular şi cel confesional - unităţi acreditate”.
La bugetul destinat educaţiei se adaugă și „cheltuieli susţinute din venituri proprii (universităţi, altele)” şi „cheltuieli susţinute direct de unităţile administrativ-teritoriale/UAT (ex.: finanţare complementară, suplimentară, investiţii)”. În același document se precizează că MEC a discutat cu reprezentanţii autorităţilor locale pentru clarificarea obligaţiilor legale şi pentru a se asigura de respectarea acestora privind: investiţiile, reparaţiile capitale, consolidările, subvenţiile pentru internate şi cantine; cheltuielile pentru evaluarea periodică naţională a elevilor; cheltuielile cu bursele elevilor; cheltuielile pentru transportul elevilor; cheltuielile pentru naveta cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar, conform legii; cheltuielile pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul preuniversitar, cu excepţia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit; cheltuielile pentru concursuri şcolare şi activităţi educative extraşcolare, organizate în cadrul sistemului de învăţământ; cheltuielile pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă pentru personalul angajat, preşcolari şi elevi; gestionarea situaţiilor de urgenţă; cheltuielile pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educaţiei şi formării profesionale.
„Rog opinia publică să semnaleze orice problemă şi să anunţe dacă unităţile administrativ-teritoriale din România asigură finanţarea complementară şi alocă banii necesari pentru educaţia copiilor noştri. Le cer autorităţilor responsabile să cântărească bine fiecare resursă financiară pe care o au la dispoziţie şi, înainte de a lua o decizie privind organizarea unor evenimente, să aibă în vedere că satul, comuna sau oraşul pe care le coordonează au nevoie de o infrastructură decentă şi modernă pentru unităţile de învăţământ. Într-un stat în care normalitatea trebuie să primeze, educaţia este soluţia”, a declarat ministrul educației, Monica Anisie, citată în comunicat.