Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Anul Astronomiei

Anul Astronomiei

Un articol de: Cornel Cadar - 21 Mar, 2009

Anul 2009 a fost declarat de ONU Anul Internaţional al Astronomiei. El a fost deschis printr-un congres internaţional organizat de UNESCO şi Uniunea Internaţională de Astronomie, la Paris, în zilele de 15 şi 16 ianuarie. Celebrările din acest an vor marca împlinirea a 400 de ani de la primele observaţii astronomice realizate de Galileo Galilei în anul 1609 cu ajutorul telescopului.

Galileo Galilei s-a născut la 15 februarie 1564 la Pisa (Italia) şi a studiat la universităţile din Pisa şi Florenţa. Deşi la început a studiat medicina la dorinţa tatălui, ulterior s-a orientat spre mecanică. În timpul studiilor a devenit interesat de fizică.

Între anii 1588 şi 1592 a fost profesor de matematică la Universitatea din Pisa. Aici a întreprins studii asupra căderii corpurilor şi publică lucrarea „De motu“ („Despre mişcare“). Între anii 1593 şi 1610 a fost profesor de matematică, geometrie şi astronomie la Universitatea din Padova. În anul 1599 s-a căsătorit cu Marina Gamba, cu care a avut trei copii. În anul 1610 a părăsit Universitatea şi a devenit matematicianul de curte al familiei Medici din Florenţa.

În anul 1609, după modelul telescopului construit de un olandez pentru a spiona pe mare mişcarea corăbiilor inamice, a construit un sistem de „lentile spion“ pe care l-a aşezat lângă Bazilica „Sfântul Anton“ din Padova pentru a cerceta Universul. Un an mai târziu a publicat la Veneţia cartea „Sidereus nuncius“ („Mesajul din stele“), în care anunţa chiar din titlu descoperiri „pe faţa lunii, nenumărate stele fixe în Calea Lactee, stele nebuloase, dar în special patru noi planete care se rotesc împrejurul stelei lui Jupiter, la intervale inegale şi cu perioade de o minunată rapiditate, şi care, neştiute de nimeni până astăzi, au fost descoperite de curând de autor şi denumite stele mediceene“.

Descoperirile anunţate au schimbat tot ce se ştia până atunci. Până în anul 1609, toţi credeau că trăiesc într-un cosmos închis, cu Pământul în centru, în jurul căruia se roteau stelele şi planetele. Descoperirea unui centru de mişcare care nu era Pământul începe să dărâme bazele teoriei lui Ptolomeu cu privire la cosmos.

O a doua ediţie a cărţii este publicată aproape imediat, la Frankfurt. Urmează şi alte opere în care susţine teoria heliocentrică.

În anii următori se aprind disputele în jurul descoperirilor sale, care confirmă teoria lui Copernic infirmând teoria lui Ptolomeu adoptată de lumea ştiinţifică şi religioasă a timpului. Neînţeles în epocă, este suspectat de erezie şi va trebui să-şi retragă opiniile. Moare la 8 ianuarie 1642 la Florenţa şi este înmormântat în Biserica „Sfânta Cruce“ din acelaşi oraş.

Deşi era om al Bisericii, Galilei a fost instrumentalizat. „Cazul Galilei“ s-a creat în secolul al XIX-lea, pe linia moştenită din ideologia iluminismului, care a imaginat un contrast între lumea ştiinţifică şi lumea bisericească. Prăpastia dintre credinţă şi ştiinţă a marcat tot secolul XX şi în mare parte continuă şi astăzi.

În anul 1992, papa Ioan Paul al II-lea i-a recunoscut marea valoare ştiinţifică, înlăturând obstacolele pe care cazul Galilei le ridica pentru o confruntare senină între ştiinţă şi credinţă. La finalul anului trecut, Benedict al XVI-lea a apreciat contribuţia lui Galileo Galilei la mai buna înţelegere a Universului şi a legilor naturii.

În acest an sunt prevăzute iniţiative menite să-l omagieze pe Galileo Galilei în aproape 140 de ţări, la care participă şi Agenţia Spaţială Americană (NASA). „O sută de ore de astronomie“ este o iniţiativă care, în perioada 2-5 aprilie, va reuni în întreaga lume mii de astronomi amatori. Manifestări vor fi şi în Biserica Catolică. Astfel, între 26 şi 30 mai, la Florenţa, este prevăzută reuniunea internaţională „Cazul Galileo. O relectură istorică, filosofică, teologică“. Observatorul Astronomic al Vaticanului va organiza în luna iunie o conferinţă despre rolul astronomiei în societatea contemporană. În luna noiembrie se va desfăşura „Săptămâna de studii de astro-biologie“, organizată de Academia Pontificală de Ştiinţe.

„Galileo a ştiut să citească şi să studieze ştiinţa cu ochii credinţei“, a spus card. Tarcisio Bertone, secretar de stat al Sfântului Scaun, într-un mesaj care s-a citit în cadrul unei Liturghii celebrată la Roma, în prezenţa mai multor oameni de ştiinţă, cu ocazia împlinirii a 445 de ani de la naşterea omului de ştiinţă.

Anul Internaţional al Astronomiei este „o ocazie pentru toţi de a redescoperi propriul rol în univers prin observarea cerului“, subliniază agenţia SIR. De asemenea, are ca obiectiv „informarea publicului în legătură cu descoperirile cele mai recente în domeniu şi pune în evidenţă rolul esenţial al astronomiei în educaţia ştiinţifică“. Este şi o ocazie pentru a reînnoi raportul dintre credinţă şi ştiinţă. Galileo Galilei a fost omul de ştiinţă care a cultivat credinţa şi profundele sale convingeri religioase.