Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Baia - Catedrala „Sfânta Fecioară Maria“

Baia - Catedrala „Sfânta Fecioară Maria“

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Repere și idei
Un articol de: Cornel Cadar - 29 Iun, 2012

Pe drumul ce duce spre Gura Humorului se află un indicator: Baia - 6 km. Este vorba de satul şi centrul comunal din jud. Suceava, aşezat pe malul stâng al Moldovei, la 8 km sud-vest de Fălticeni. Odinioară aici era unul din cele mai vechi oraşe din Moldova, prima capitală a Moldovei.

În februarie 2011 şi la mijlocul lunii iunie din anul acesta am vizitat această localitate. Am rămas impresionat de schimbările care s-au făcut. Într-un chip deosebit, aici se pot vizita: catedrala catolică, biserica din timpul lui Petru Rareş şi Biserica Albă, trei monumente istorice la distanţă de doar 500 m unul de altul.

La intrarea în sat te întâmpină stema localităţii: cerbul decapitat cu crucea între coarne şi inscripţia în limba latină: "Sigiliul oraşului Moldavia, capitala Ţării Moldoveneşti". În documentele latine, localitatea apare cu denumirile: Civitas Moldaviae, Moldavia sau Civitas Moldaviensis.

Ruinele catedralei catolice sunt în centru. Înfrumuseţarea localităţii este vizibilă cel mai mult aici. Altădată ruinele erau lăsate în părăsire. Acum terenul din faţa catedralei a fost amenajat: pavele, lumini, alei, flori, pietre, băncuţe, pancartă cu explicaţii…

Am rămas mai mult timp şi am admirat ceea ce a mai rămas din fosta catedrală. Mi-am imaginat cum a fost odinioară. Stilul gotic, pietrele fălţuite şi brute sunt vizibile. Piatra cioplită se poate observa în special la chenarele ferestrelor şi la nervurile care pornesc spre boltă. Ferestrele, fără menouri, se termină în arc frânt. Biserica avea o singură navă de dimensiuni mari: 8,60 x 26,30. În partea de răsărit, unde era altarul, se poate înţelege că era o absidă pentagonală, iar la apus, înspre intrare, un turn-clopotniţă din care mai sunt în picioare o parte din ziduri. În partea de nord-vest a turnului sunt vizibile urmele unei scări în spirală. Nava era acoperită cu bolţi pe ogive şi travee dreptunghiulare. Cele două încăperi ale transeptului slujeau de capelă. Bolţile nu mai sunt. Contraforturi se pot observa la colţuri şi în dreptul punctelor de sprijin.

La 17 decembrie 1646, arhiepiscopul Marco Bandini, vizitator apostolic în Moldova, de la Tg. Neamţ şi Giuleşti a ajuns în oraşul Baia. El descrie în "Codex Bandini" ceea ce a văzut. Înăuntru erau cinci altare. În mijloc se afla un baptisteriu cu un candelabru de bronz, iar sub baptisteriu a fost îngropată Margareta, prima soţie a lui Alexandru cel Bun. În partea dreaptă a altarului, Bandini a văzut un epitaf pe care era notat: "În anul 1410, această biserică a fost închinată Sfintei Fecioare Maria; a fost construită de Ilustrissimul principe Alexandru Vodă, odată cu Mănăstirea Moldoviţa; soţia sa, Margareta, de pioasă amintire, a fost înmormântată sub izvorul botezării; odihnească-se întru înviere în viaţa veşnică. Amin".

Biserica era înzestrată cu icoane, prapuri, candelabre, cărţi, haine bisericeşti şi trei clopote. Printre cărţi se afla şi un exemplar vechi din Sfânta Scriptură.

Bandini găseşte în Baia 40 de case cu 256 de suflete, odinioară fiind 1.000 de case cu peste 6.000 de oameni.

Documentele spun că în secolul al XIII-lea dominicanii au ridicat o biserică. Un document din anul 1337 aminteşte şi de o biserică franciscană.

În Baia a fost şi centrul unei episcopii catolice înfiinţate în anul 1418 de papa Martin al V-lea. Tot atunci biserica s-a transformat în catedrală. La conducerea episcopiei s-au succedat şapte episcopi.

În anul 1467 (în noaptea de 14 spre 15 decembrie) a avut loc lupta dintre Ştefan cel Mare şi Matei Corvin. Acesta din urmă este învins şi scapă cu fuga. Oraşul a fost ars din temelii. A doua oară a fost ars în vara anului 1476, de trupele sultanului Mahomed al II-lea. Cea mai mare parte dintre locuitori s-au împrăştiat, episcopul a părăsit localitatea, iar în anul 1523 episcopia îşi încetează activitatea. Catolicii rămân din ce în ce mai puţini. După anul 1830, statisticile nu mai înregistrează nici un catolic.

În timpul regimului comunist, la zidurile vechii catedrale catolice s-au făcut restaurări (1970-1974). În anul 2004, ruinele bisericii au fost incluse în lista monumentelor istorice.

Admirând ceea ce a mai rămas din fosta catedrală, mi-am amintit ce i-a plăcut cel mai mult lui Bandini la Baia: "Faptul că am văzut în biserică bătrâni venerabili, cu părul alb, cântând în cor cu devoţiune şi preamărind cu bucurie pe Domnul".