Benedict al XVI-lea în Franţa: „Căutaţi-L pe Domnul şi lăsaţi-vă găsiţi de el!“

Papa Benedict al XVI-lea a făcut, în perioada 12-15 septembrie, o vizită de patru zile în Franţa. A fost prima vizită în această ţară, în decursul celor trei ani şi jumătate de când se află în fruntea Bisericii Catolice.

Vizita a fost aşteptată şi urmărită de mulţi cu mult interes, cu atât mai mult cu cât, în Franţa, separaţia dintre Stat şi Biserică este una dintre cele mai stricte. Laicitatea, au considerat unii, a făcut ca francezii să-şi piardă identitatea creştină. De altfel, doar unul din cinci francezi, care se declară catolic, merge în mod frecvent la biserică. Iar mulţi sunt cei care nu se declară creştini.

Îndepărtarea francezilor de Dumnezeu l-a făcut pe Ioan Paul al II-lea, în anul 1980, în prima sa călătorie în Franţa, să-i cheme la întoarcere: „Franţa, fii credincioasă promisiunilor Botezului tău!“.

Evident, Franţa nu însemnă doar secularism. Înseamnă şi marile catedrale, peste patruzeci de mii de biserici, artă, cultură, filosofie. Înseamnă teologie care începe cu Sfântul Irineu şi continuă, din secolul al XIII-lea, cu cei care au studiat la Universitatea din Paris: Sfântul Bonaventura, Sfântul Toma dâAquino…, contribuind în mod decisiv la dezvoltarea teologiei în Occident. Înseamnă, de asemenea, teologia secolului al XX-lea cu: pr. Henry de Lubac, pr. Yves Congar, Jean Daniélou, Rene Laurentin etc. În Franţa se întâlneşte marea cultură monastică şi marea poezie: Paul Claudel, cu bucuria sa de a trăi, Bernanos şi marii poeţi a secolului trecut; marii predicatori ca Bossuet; filosofi sau oameni de cultură ca Blaise Pascal, André Frossard, André Malroux; oamenii care au predicat, au trăit evanghelia şi şi-au sfinţit viaţa, ca Martin din Tours, Bernard de Clairvaux, Francisc de Sales, Ioan Baptiste de la Salle, Ludovic Maria Grignon de Montfort, Claudiu de Colombičre, Maria Margareta Alacoque, Ioan Maria Vianney, Frédéric Ozanam, Tereza a Pruncului Isus, Bernadeta Soubirous, martirii din timpul Revoluţiei Franceze, Abbe Pierre etc.

Evident, toate acestea îi pot ajuta pe cei peste 57 de milioane de locuitori ai Franţei la a vedea de unde vin şi încotro trebuie să se îndrepte.

În ciuda faptului că, în prezent, creştinismul nu mai reprezintă punctul de referinţă al tuturor francezilor, chiar dacă mulţi îşi spun creştini, sunt şi astăzi comunităţi vii de creştini. Mulţi sunt cei care trăiesc experienţa catehumenatului, pregătindu-se pentru botez. Sunt, de asemenea, asociaţii active de tineri şi de laici; locuri pline de pelerini, precum Lourdes, Lisieux, Paray le Monial, Taizé. Toate acestea l-au făcut pe Benedict al XVI-lea să spună: „Am întâlnit un popor viu de credincioşi, mândri şi puternici în credinţa lor. Am venit să-i încurajez în a persevera cu mult curaj în a trăi învăţăturile lui Cristos şi ale Bisericii Sale“.

Călătoria apostolică a papei în Franţa, a zecea în afara Italiei, se înscrie în seria de călătorii din acest an, pornind de la cea din Statele Unite ale Americii şi apoi de la cea din Australia.

În Franţa, suveranul pontif i-a întâlnit pe credincioşi, episcopi, preoţi, călugări, seminarişti, tineri. S-a întâlnit, de asemenea, cu preşedintele Nicolas Sarkozy, cu reprezentanţi ai comunităţii evreieşti din Franţa, precum şi cu oameni de cultură. A celebrat Liturghii în aer liber la Paris şi la Lourdes. Fiind pelerin printre pelerini, la Lourdes a marcat 150 de ani de la apariţiile Maicii Domnului.

Spuneam că vizita a fost urmărită cu interes pentru mesajele pe care suveranul pontif le-a transmis francezilor şi celor pe care i-a întâlnit. În acestea se întrevăd soluţiile la problemele cu care se confruntă Franţa.

„Autentica laicitate nu înseamnă a face abstracţie de dimensiunea religioasă“, a afirmat Benedict al XVI-lea, după încheierea călătoriei în Franţa. „Dacă pe monedele romane era întipărită efigia cezarului şi, de aceea, la el trebuiau să meargă, în inima omului este amprenta Creatorului, singurul Domn al vieţii noastre“.

În întâlnirea cu oamenii de cultură, papa a reafirmat necesitatea dialogului dintre cultură şi credinţă. Fenomenul credinţei este şi o cale raţională, care nu se opune raţiunii, ştiinţei, efortului de a înţelege lumea şi omul, ci aduce, în schimb, o lumină specială, care este foarte utilă în zilele noastre. „Căutaţi-L pe Domnul şi lăsaţi-vă găsit găsiţi de el!“, a spus suveranul pontif.

A încurajat Biserica din Franţa de a fi prezentă mai mult în societate şi a de a avea o atitudine misionară. Aceasta îi va ajuta pe oameni să găsească un sens în viaţă, un drum care duce spre îm-plinire. Episcopilor le-a spus, la Lourdes, că timpurile sunt favorabile pentru întoarcerea oamenilor la Dumnezeu şi i-a încurajat să acorde atenţie catehezei, vocaţiilor, grijii faţă de preoţi, familiei şi tinerilor.

„Aş spune pentru francezi - a subliniat pontiful -, şi nu numai pentru francezi, dar pentru noi, creştinii din această lume secularizată: este important de a trăi cu bucurie credinţa, a trăi fru-museţea credinţei şi a o face vizibilă în lumea de azi, pentru că e frumos a-L cunoaşte pe Dumnezeu.“