Calea bucuriei

Voi aduce aminte un text din Sfânta Scriptură, şi anume cel din Sfânta Evanghelie de la Matei, capitolul al 5-lea, în care sunt cuprinse şi cuvintele: „Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri“.

Cuvântul acesta „Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri“, cuvânt spus de Domnul Hristos, încheie şirul Fericirilor, care sunt nouă la număr. Calea bucuriei, urcuşul bucuriei, este învăţătura aceasta a Domnului nostru Iisus Hristos despre Fericiri. Ea începe cu „Fericiţi sunt cei săraci cu duhul, că acelora este împărăţia cerurilor“. Cei săraci cu duhul sunt cei nemulţumiţi cu ceea ce au făcut până acum şi care caută să se îmbogăţească sufleteşte, sunt cei smeriţi şi sunt cei dezlipiţi de lumea aceasta, care vor să se îmbogăţească în Dumnezeu. Îi fericeşte Domnul Hristos apoi pe cei ce plâng, „că aceia se vor mângâia“, zice El. Nu îndeamnă la plâns, ci îi fericeşte pe cei ce plâng, nu pentru că rămân întru plângere, ci pentru că vor avea mângâierea cea de sus, după cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur pe care l-am pomenit şi care zice „Nimenea să nu se tânguiască pentru păcate, că iertare din mormânt a răsărit“. Apoi îi fericeşte Domnul Hristos pe cei blânzi şi spune despre ei că „vor moşteni pământul“. Deci cei ce vor adăuga la smerenie şi la părăsirea păcatului blândeţea, vor avea calea deschisă către dreptate. „Fericiţi sunt cei ce flămânzesc şi însetoşează de dreptate - adică de dorinţa de a fi drept, de a nu avea nici o ştirbire în dreptatea lor, îi fericeşte pe cei care au un fel de dorinţă asemănătoare cu însetarea şi cu flămânzirea, şi zice - că aceia se vor sătura“ de dreptate, vor avea dreptatea pe care o doresc şi în felul acesta li se deschide calea către bucurie. Îi fericeşte Domnul Hristos pe cei milostivi, spunând „că aceia se vor milui“, şi a fi milostiv înseamnă a avea inimă revărsătoare către toţi oamenii. Apoi îi fericeşte pe cei curaţi cu inima, spunând că „aceia vor vedea pe Dumnezeu“, curăţia inimii fiind şi ea o condiţie a bucuriei. Îi fericeşte Domnul Hristos pe făcătorii de pace şi spune despre ei că se vor numi fiii lui Dumnezeu: „Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema“. Mai fericeşte în continuare pe cei statornici în dreptate, adică pe cei care rămân drepţi şi în împrejurări nefavorabile lor, pe cei statornici în bine, şi zice: „Fericiţi sunt cei prigoniţi pentru dreptate, că acelora este împărăţia cerurilor“. Şi în sfârşit îi fericeşte pe cei care suferă batjocuri din partea oamenilor pentru că sunt în legătură cu Domnul nostru Iisus Hristos: „Fericiţi veţi fi când vă vor batjocori pe voi şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind pentru Mine“. Şi la urmă, ca o pecete a tuturor acestora, spune Domnul Hristos: „Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în cer“.