Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
Care loc de muncă e mai bun?
Iată o întrebare care, generaţie după generaţie, frământă minţile... nu, nu ale copiilor şi adolescenţilor, ci ale părinţilor, bunicilor şi în general ale adulţilor. Cu puţine excepţii, copiii şi adolescenţii sunt mult mai puţin agitaţi decât adulţii pe acest subiect, după cum sunt mult mai puţin preocupaţi la ce şcoală, respectiv liceu vor ajunge, abia cu facultatea se mai schimbă lucrurile. În schimb, unii adulți se-ntreabă toată viața dacă și-au ales meseria care trebuia.
Aşadar, dacă nu pentru lămurirea copiilor, cel puţin pentru a părinţilor merită să ne punem întrebarea din titlu.
Un prim răspuns priveşte, desigur, veniturile. Să nu fim ipocriţi: oricine vrea să câştige cât mai bine şi, în mod evident, există profesii și locuri în care se câştigă mai bine ca în altele - de pildă, în IT sau în domeniul bancar. Dar... nu e totuna dacă faci programe de calcul al salariilor ori soft de bază pentru un nou sistem de operare! După cum nu e totuna dacă ești casier la un ghișeu bancar sau director de filială!
Vorbind despre venituri, nu trebuie să ocolim nici faptul că există locuri în care se câștigă bine, dar nu pe statul de plată... Trebuie s-o spunem tranșant: un părinte care e cu adevărat preocupat de cum se va descurca în viață fiul/fiica lui - din toate punctele de vedere, nu numai financiar - n-ar trebui să încurajeze
niciodată asemenea planuri. Din fericire, se poate câștiga foarte bine sau măcar decent în mod cât se poate de legal. În plus, oricât ai fi de tânăr și de viguros, într-o zi tot vei ieși la pensie - nu aștepta să afli atunci dacă angajatorul tău n-a plătit dările la stat...
Desigur, însă, nu doar banii în sine contează, ci și condițiile de lucru. Din nou, e firesc ca tinerii să-și dorească un spațiu cât mai civilizat de activitate. În mileniul trei, asta nu exclude munca fizică, nici munca necalificată. Sunt ferme agricole care arată ca farmaciile și tractoare al căror bord ai zice că e al unei navete spațiale!
Contează și ceea ce se cheamă „pachetul salarial”: asigurări suplimentare de sănătate, abonament la clinici de prestigiu, la săli de fitness, cursuri de calificare, prime etc. și, nu în ultimul rând, clauzele contractuale privind eventuala concediere (perioada de preaviz, număr de salarii compensatorii). Toate acestea trebuie negociate la angajare, dacă îți cunoști valoarea și drepturile.
Totul contează! Cum arată fizic posibilul tău loc de muncă (o clădire frumoasă sau o dărăpănătură?), unde se află (în buricul târgului ori într-o mahala?) și cât va trebui să faci zilnic până acolo, dus-întors, cam ce fel de colegi vei avea (dacă poți să afli asta) și cam ce fel de șefi...
Am lăsat la urmă ceea ce, de fapt, ar trebui să conteze cel mai mult: dacă-ți face plăcere sau nu ceea ce urmează să faci, zi de zi, lună de lună, an de an. Dacă-ți place, dacă te satisface cu adevărat, dacă rimează cu felul tău de-a fi, cu calitățile, dorințele și visele tale, vei trece cu ușurință peste un salariu momentan mai modest, peste faptul că ai un birou prea mic, un șef prea nervos sau unelte prea uzate - toate acestea având de altfel șanse să se schimbe în bine.
„Dar ce folos de boi și vaci,/ Nevasta dacă nu ți-o placi/ Le dai în trăsnet toate!”, spune Coșbuc. Înlocuiți „nevasta” cu locul de muncă, iar „boi și vaci” cu un salariu de vârf - rămâne valabil!
Care loc de muncă e mai bun? Acolo unde te simți bine.
Care profesie e mai bună? Cea în care te simți ca peștele-n apă.