Cât cer ați adunat astăzi?

Acestea au fost cuvintele de întâmpinare pe care părintele Rafael Povîr­naru ni le-a adresat la rugăciunea de seară nouă, tinerilor partic­i­panți la cea de-a V-a ediție a ta­berei naționale „Tradiție și nou­tate”, găzduită de Mitropolia Ba-na­tului în perioada 24-30 iulie 2023, în proximitatea Mănăstirii Timișeni Șag.

Cerul, această dimensiune tran­s­­­cendentală, a pus începutul întâl­nirii unor tineri veniți din diferite cotloane ale țării cu năzuințe și speranțe, pregătiți și mai puțin pregătiți pentru cunoașterea unor persoane noi, devenite după numai câteva zile adevărați companioni ai unui drum pe care omul nu merge niciodată singur, ci alături de toți cei care de-a lungul vieții s-au perindat chiar și preț de câ­teva secunde în cămările sufletului său.

Respectul și grija unuia față de celălalt manifestate de partici­panții acestei tabere, dimpreună cu profesionalismul neîndoielnic al organizatorilor, au arătat ni­velul ridicat de responsabilitate și asumare al tuturor în ceea ce pri­vește punerea în aplicare a îndem­nului hristic de a-l iubi pe apro­a­pele ca pe tine însuți, iubire care pe cele pământești le ridică din­tr-un orizont strict teluric și in­di­vidual, încărcat de griji și res­pon­sabilități, la unul cu totul sublim și comunitar, în care nu co­moditatea, ci jertfa este piatra de temelie, căci, spune Hristos: „Dragoste mai mare decât aceea ca cineva să-și pună sufletul pen­tru prietenii săi, nimeni nu are. De veți face câte vă poruncesc, prietenii mei sunteți” (Ioan 15, 13-14).

Această chemare la prietenie și jertfă pe care Biserica o face prin intermediul taberelor naționale „Tradiție și noutate” oferă deopo­trivă tinerilor, prin numeroasele activități organizate, un context cultural și spiritual ce-și dorește promovarea valorilor de credință și afirmarea patrimoniului cul­tural și a bunurilor morale. Acti-vitățile desfășurate în tabăra din Banat, sub egida unor reprezen­tanți binevoitori precum referentul Vicențiu Bășa sau părintele con­silier Nichifor Tănase, au fost unele interactive, de cunoaștere și comunicare, nelipsind totodată prelegerile unora dintre cei mai prestigioși lectori locali pe teme ce țin de istoria Banatului, de contextele politice și religioase din această zonă. Atelierele de comu­nicare au oferit participanților prilejul de a se cunoaște mai bine, iar pelerinajele organizate atât în Arhiepiscopia Timișoarei, cât și în cea a Aradului au permis tuturor vizitarea principalelor obiective turistice și culturale, precum Mu­zeul de Artă din Arad, expoziția de carte veche a Mănăstirii Hodoș-Bodrog, precum și închinarea la cele două sfinte catedrale ale orașelor.

Asemenea regelui Ferdinand, care spunea: „Nu zidurile fac o școa­lă, ci spiritul care domnește într-însa”, tot așa și noi am înțeles în răstimpul petrecut împreună că nu granițele țării în care trăim, nici unele particularități regionale ale locurilor din care provenim, ci această zestre imaterială numită tradiție dimpreună cu aceeași credință vie în Hristos sunt reali­tățile care ne conferă identitatea de care avem nevoie într-un con­text tot mai primejdios al societății contemporane de universalizare a valorilor umane, în care unele particularități deosebite și funda­men­tale precum cele enunțate sunt volatilizate și supuse igno­ran­ței, făcând loc unor forme lipsite de conținut viu și edificator.

Vocația așadar la care suntem chemați noi tinerii este aceea de a înnoi în viețile noastre eforturile depuse de înaintașii noștri și de a actualiza roadele suferinței lor, întrarmându-ne cu acestea ca și cu o armă, după cum poetul creștin Radu Gyr evoca într-una din poeziile sale: „Din fiecare rană care doare,/ din orice suferinţă mai adâncă,/ armuri am pus pe piepturi viitoare/ şi spade-am pus în mâini ce nu sunt încă”.

Prin urmare, privind retro­spec­tiv la cele întâmplate în tabără, tind să cred, în calitate de parti­cipant activ, că astfel de întâlniri organizate de Biserica Ortodoxă Română vin să braveze efe­­me­ritatea, oprind din fuga lor o mână de oameni pentru a-i aduce îm­preună în întâlnirea lor cu eter­nitatea.