Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Cât interes trezeşte Sfânta Scriptură?

Cât interes trezeşte Sfânta Scriptură?

Un articol de: Cornel Cadar - 14 Noiembrie 2008

Câte persoane au Sfânta Scriptură în casă? Cât de mult este citită? În ce măsură este cunoscută? La aceste întrebări şi la altele încearcă să răspundă un sondaj de opinie cu privire la raportul creştinilor cu Scripturile.

Sondajul „Lectura Scripturilor în unele ţări“ a fost realizat, în prima parte a anului, de GFK - Eurisko, sub patronajul Federaţiei Biblice Catolice, în vederea Sinodului Episcopilor care s-a încheiat la Vatican cu câteva săptămâni în urmă (5-26 octombrie), cu tema „Cuvântul lui Dumnezeu în viaţa şi în misiunea Bisericii“.

Desfăşurat în nouă ţări: SUA, Marea Britanie, Olanda, Germania, Spania, Franţa, Italia, Polonia, Rusia (europeană), sondajul oferă o imagine cu privire la prezenţa Bibliei în viaţa creştinilor. Au fost intervievate 13.000 de persoane, fiind luate în calcul diversele tradiţii creştine.

Marea majoritate a persoanelor intervievate, cu excepţia Franţei (sub 50%), au o Biblie în casă (de exemplu, Italia - 75%, SUA - 93%). Între o treime şi o pătrime dintre adulţii din ţările luate în considerare au citit în ultimul an măcar o dată un fragment din Biblie. Acest nivel scade în Spania la mai puţin de un sfert (20%) şi urcă în Italia la 38%, iar în SUA la 75%. Procentajul scade foarte mult când este vorba de cunoaşterea Scripturii. La întrebări precum: Evangheliile fac parte din Biblie? Iisus a scris vreo carte din Sfânta Scriptură? Cine este din Vechiul Testament: Moise sau Pavel? Cine a scris câte o Evanghelie: Ioan, Pavel, Luca sau Petru? - au răspuns corect: Polonia - 20%, Anglia - 17%, SUA - 17%, Germania - 15%, Italia - 14%, Franţa - 11%, Spania - 8%, Rusia - 7%. De asemenea, în populaţiile analizate prevalează o poziţie favorabilă studiului Bibliei în şcoli. Numărul lor depăşeşte 50% în Rusia, Polonia, Italia (62%), Marea Britanie şi Germania.

Analiştii au observat mai întâi că lectura Sfintei Scripturi trezeşte interes. Pentru mulţi, Biblia este hrană. Citirea ei stimulează persoanele să se întrunească pentru a o înţelege mai bine. Cu alte cuvinte, Biblia este un instrument care favorizează adunarea în grup, pentru a trăi mai mult viaţa în comunitate şi pentru a descoperi cu claritate sensul de a fi Biserică.

Faptul că majoritatea celor intervievaţi indică celebrarea duminicală ca locul cel mai obişnuit în care ascultă cuvântul lui Dumnezeu este dovada legăturii care există între Sfânta Scriptură şi Euharistie. Pentru un creştin, în centrul săptămânii stă Liturghia de duminică. În cadrul acesteia credinciosul participă la două mese: masa Cuvântului, prin ascultarea lecturilor din Cartea Sfântă şi a predicii care explică lecturile, şi masa Sfintei Împărtăşanii, prin împărtăşirea cu Trupul şi Sângele lui Cristos. Există apoi un alt lucru care reiese din sondaj: rolul Bibliei în dialogul ecumenic. Scripturile rămân „locul“, drumul cel mai eficient pe care îl au creştinii pentru a merge împreună pe calea unităţii.

Creştinii cred că Biblia conţine cuvântul lui Dumnezeu, că este o carte inspirată, care poate da sens vieţii. Textul biblic, indicat de majoritatea ca dificil (peste 50%), este văzut întotdeauna ca interesant. Aceasta sugerează, pe de o parte, că oamenii nu se apropie de text cu superficialitate, iar, pe de altă parte, că textul este văzut în complexitatea sa, fiind nevoie de explicaţii şi de sprijin.

Mulţi consideră că Biblia este un text care prezintă valori importante, dar la nivel înalt şi greu de pus în practică. Aici se deschide, observă comentatorii sondajului, o primă mare provocare: cum să trecem de la fascinaţia pe care Scripturile continuă să o trezească chiar şi într-o societate secularizată precum a noastră şi să le facem să fie un cuvânt care schimbă inima şi viaţa? Fără îndoială, este responsabilitatea predicării care, pornind de la Scripturi, trebuie să fie o chemare adresată credincioşilor şi oricui este în căutare.

Sondajul descoperă însă şi faptul că textul biblic rămâne în multe privinţe necunoscut şi puţin asimilat. Este necesar un nou entuziasm pentru a da spaţiu „şcolilor cuvântului“, „şcolilor Evangheliei“, „şcolilor de citire şi de ascultare a Bibliei“, care în multe locuri au fost deja experimentate.

Lectura Scripturii trebuie să fie transformată în rugăciune. Sondajul arată că aceia care se roagă cu Biblia sunt puţini. Ca atare, este necesar să învăţăm să ne rugăm tocmai plecând de la textul ascultat, citit şi meditat.

PS Vincenzo Paglia, Episcop de Terni şi preşedinte al Federaţiei Biblice Catolice, la Conferinţa de presă de prezentare a sondajului şi-a exprimat gândul că „poate a sosit timpul de a demara, într-un fel mai hotărât, o nouă «devotio», «devoţiune» faţă de Sfintele Scripturi, ca să devină cartea întregii lumi creştine. Fiecare creştin trebuie să aibă propria sa Biblie, aceea care îl însoţeşte pretutindeni. Dacă aşa se întâmplă, Biblia va deveni şi cartea viitorului societăţilor noastre, cartea care le va ajuta să fie mai aproape de calea Domnului“.