Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
Chemat de Dumnezeu la împlinirea unei înalte misiuni
În rândul Întâistătătorilor care au marcat existenţa Mănăstirii Neamț, spre sfârșitul secolului trecut avea să-și facă apariția Înaltpreasfințitul Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care a resetat istoria acestui veac luptând pentru Biserică, punând-o pe făgașul pe care au lăsat-o înaintașii noștri prin înființarea de noi parohii, mănăstiri și schituri, fiind înzestrate cu cele necesare. Apoi a fost reactivarea unor eparhii din Mitropolia Moldovei și Bucovinei și numirea de noi ierarhi în posturile vacante. Acest lucru a făcut ca viața spiritual-administrativă după anul 1989 să se intensifice, întrucât mulți tineri au îmbrățișat viața monahală.
Prin înființarea de noi centre culturale și sociale, Biserica s-a implicat în activități misionare. Astfel a luat ființă Centrul social-cultural „Sfântul Paisie” de la Neamț, care are 54 de camere de cazare, sală de conferințe de 200 de locuri, sală de mese de 120 de locuri și alte săli, unde se desfăşoară activități pentru tinerii și vârstnicii care poposesc la mănăstirea noastră.
Una dintre preocupările Preafericitului Daniel, pe când era Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a fost aceea de a recupera fondul agricol și forestier care a aparținut Bisericii, pentru susținerea mănăstirilor, schiturilor și parohiilor, atât financiar, cât și cu material lemnos, pentru construirea de biserici, case parohiale și case sociale. Au fost realizate lucruri frumoase şi unice, la timpul potrivit, iar instituția Bisericii apărea în mass-media prin aceste realizări cu strălucirea ei de altădată.
Preafericitul Părinte Daniel s-a dovedit a fi un neîntrecut gospodar și împlinitor al Evangheliei prin mila creștină ce știe să o înfăptuiască prin buna chivernisire a bunurilor care aparțin Bisericii. În persoana Preafericirii Sale, Dumnezeu prețuiește cu deosebire fapta milei creștine, numai omul harnic poate pe cel sărac să-l miluiască, iar pe cel în necaz să-l ocrotească, în felul acesta are grijă și de cei care sunt în închisori, cât și de cei care sunt în spitale, înființând lăcașuri de cult și într-o parte și în alta și, acolo unde este nevoie, atâtea spitale, cabinete stomatologice și farmacii etc., care vin în ajutorul celor care sunt în nevoi.
Un eveniment cu totul deosebit a avut loc la Mănăstirea Neamț atunci când Preafericitul Daniel și o parte din membrii Sfântului Sinod, în data de 5 iunie 2008, au venit pentru canonizarea Sfinților Nemțeni, în ziua hramului mănăstirii - Înălțarea Domnului.
Canonizarea Sfinților Nemțeni s-a făcut după demersuri demarate încă din timpul când Preafericirea Sa era Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
Un alt moment frumos din viața Mănăstirii Neamț a avut loc în 9 septembrie 2009, când Preafericirea Sa, alături de Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, și alți ierarhi membri ai Sfântului Sinod, a sfințit pictura bisericii cu hramul „Sfântul Ioan Hozevitul” de la Seminarul Teologic Mănăstirea Neamț, pictura bisericii cu hramul „Sfânta Teodora” de la Sihla din Mănăstirea Sihăstria și paraclisul din stăreția Mănăstirii Neamț cu hramul „Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” și „Sfântul Cuvios Benedict de Nursia”.
Chemarea noastră la apartenența lui Dumnezeu pentru fiecare om este acea chemare duhovnicească la care trebuie să răspundem fiecare. Astfel, Dumnezeu ne cheamă la credință, rugăciune, împlinirea faptelor bune şi desăvârșire. Putem spune că în persoana Preafericitului Părinte Daniel darurile sunt multiple, fiindcă este un bun chivernisitor al casei lui Dumnezeu şi înzestrat cu multe alte daruri. Dumnezeu l-a chemat la împlinirea unei misiuni înalte de a zidi o „Casă a lui Dumnezeu” care va dăinui peste veacuri - Catedrala Națională, atât de mult așteptată de întreaga națiune română. Preafericitul Părinte Daniel a cercetat trecutul Mănăstirii Neamţ și viața duhovnicească de aici, de-a lungul istoriei, mai ales în vremea Sfântului Paisie. Are multă evlavie la sfinții pe care i-a odrăslit această mănăstire, iar pe iconostasul Catedralei Naționale este așezată icoana Maicii Domnului „Îndrumătoarea” de la Mănăstirea Neamț.
Cu aceste sentimente de fiască supunere și smerenie, considerăm că Preafericitul Daniel a fost ales providențial în demnitatea de Patriarh al României pentru a cârmui mai departe Biserica noastră strămoșească, așa cum ne-au lăsat-o înaintașii.
La acest ceas aniversar, Preafericitul Părinte Daniel este în slujba dreptei credințe strămoșești, adunând toate darurile într-un buchet de frumoase amintiri pentru generațiile ce vor urma.