Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
Chiara Lubich, mesager al speranţei şi al păcii
Cu o Liturghie oficiată marţi după-amiază, 18 martie, în bazilica „Sfântul Paul din afara zidurilor“, zeci de mii de persoane au adus ultimul omagiu fondatoarei Mişcării Focolarelor (Opera Preasfintei Maria), Chiara Lubich, decedată vineri, 14 martie, la vârsta de 88 de ani, în locuinţa ei din Rocca di Papa, din sudul Romei. „A fost o lumină în mijlocul contradicţiilor secolului al XX-lea“ - a spus cardinalul secretar de Stat Tarcisio Bertone în timpul omiliei de la Liturghia de înmormântare. Este cunoscută pentru angajamentul ei constant pentru comuniune în Biserică, pentru dialogul ecumenic şi pentru fraternitate între toţi oamenii.
Mişcarea Focolarelor, printre primele şi una dintre cele mai mari din Biserica Catolică, este prezentă astăzi în aproape 180 de ţări şi include peste 140 mii de membri de diferite credinţe. Cu tot cu voluntari şi simpatizanţi, numărul se ridică la peste 2 milioane. În Evanghelia trăită stă cea mai puternică revoluţie socială Chiara Lubich a fondat Mişcarea Focolarelor în anii 1940, descoperindu-şi chemarea la a promova unitatea în mijlocul ororilor celui de-al Doilea Război Mondial. Totul a început de la o mică sămânţă. Chiara avea 23 de ani, fiind în oraşul Ternto (nordul Italiei), în plin război mondial. Văzând cum totul se prăbuşeşte în jurul ei, înţelege că numai Dumnezeu rămâne: Dumnezeu este iubire şi iubirea este singurul lucru pentru care merită să trăieşti. Era 7 decembrie 1943. Împreună cu câteva colege, a început să citească cu ochi noi Evanghelia şi să pună în practică cuvintele lui Isus. În ziua de 13 mai 1944, oraşul Trento este lovit de unul dintre cele mai violente bombardamente. Casa părintească este distrusă. Rudele se refugiază în munţi. Chiara decide să rămână în oraş, pentru a nu abandona noua viaţă abia începută. Între ruinele bombardamentului întâlneşte o femeie disperată din cauza pierderii celor patru fii. În acea îmbrăţişare, simte chemarea de a îmbrăţişa durerea umanităţii. Îşi aminteşte cuvintele Evangheliei: „Tot ceea ce aţi făcut unuia dintre aceştia mici, mie mi-aţi făcut“. Din această experienţă, se naşte în ea certitudinea că în Evanghelia trăită stă cea mai puternică revoluţie socială. În plin război, ea şi colegele ei împart cu săracii tot ceea ce au: alimente, îmbrăcăminte, medicamente, care, în mod surprinzător, sosesc din abundenţă, pentru multele necesităţi. Experimentează cât sunt de adevărate promisiunile evanghelice: „Daţi şi vi se va da“, „Cereţi şi veţi obţine“. În cuvintele lui Isus, traduse unul câte unul în cotidian, şi mai ales în porunca despre care Isus spune că este „nouă“ şi „a sa“, „iubiţi-vă unii pe alţii, aşa cum v-am iubit eu pe voi“, intuieşte că stă legea pentru refacerea unităţii unei omeniri dezbinate şi dispersate. Iar în testamentul lui Isus, „ca toţi să fie una“, găseşte motivaţia puternică a vieţii: „Ne născuserăm pentru unitate, pentru a contribui la realizarea ei în lume“. Viaţa Chiarei - un cântec de iubire faţă de Dumnezeu Oamenii din Trento le-au dat numele de focolare, adică locul în casă care încălzeşte şi dă lumină. O astfel de iubire este contagioasă: aşa s-a răspândit şi mişcarea, mai întâi în Italia, apoi în toată Europa, iar din anul 1958, şi în alte continente. Nu doar catolicii fac parte din această mişcare, ci şi creştini din alte Biserici; sunt chiar şi credincioşi din alte religii, care - păstrându-şi credinţa - se inspiră din acest ideal al unităţii. Cardinalul Tarcisio Bertone a celebrat Liturghia funeraliilor, împreună cu alţi 16 cardinali, peste 40 de episcopi şi sute de preoţi. Cardinalul a transmis mesajul papei Benedict al XVI-lea, în care acesta îi aduce mulţumire lui Dumnezeu pentru slujirea pe care Chiara Lubich a oferit-o Bisericii şi pentru mărturia vieţii sale consacrate ascultării necesităţilor omului contemporan: „Există multe motive de a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru darul pe care l-a făcut Bisericii în această femeie cu o credinţă curajoasă, un mesager blând al speranţei şi al păcii, fondatoare a unei mari familii spirituale ce cuprinde mai multe domenii de evanghelizare“, a spus sfântul părinte. Viaţa Chiarei - a spus, în finalul omiliei, cardinalul Bertone - a fost un cântec de iubire faţă de Dumnezeu care este iubire. Patriarhul ortodox Bartolomeu I al Constantinopolului, aflat în Roma pentru a marca împlinirea a 90 de ani de la înfiinţarea Institutului Pontifical Oriental, a vizitat-o pe fondatoarea Mişcării Focolare, la Spitalul Gemelli din Roma, cu puţin timp înainte de a trece la Domnul. După vizită, a declarat: „Am dorit să vin să transmit urările mele şi cele ale Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol iubitei Chiara Lubich, care s-a oferit şi continuă să se ofere întregii Biserici. I-am acordat şi binecuvântarea mea. Am fost bucuros să o pot vizita“. La celebrarea funeraliilor au participat numeroase personalităţi religioase şi civile, din Italia, dar şi din numeroase alte ţări: reprezentanţi ai altor confesiuni creştine, dar şi ai celorlalte religii monoteiste, mozaică şi musulmană, şi ai marilor religii asiatice. S-au transmis numeroase mesaje condoleanţe din partea liderilor religioşi, între care şi a Preafericitului părinte patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, în viziunea căruia Chiara Lubich este o „neobosită luptătoare pentru unitatea creştinilor şi pentru implicarea laicilor în apostolatul social“.