Comuniune ortodoxă pentru românii din Occident

Vizita Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în Franţa, la Strasbourg-Alsacia, în fruntea unei delegaţii din ţară, la invitaţia Înalt Preasfinţitului Părinte Iosif al Mitropoliei Românilor Ortodocşi din Europa Centrală şi Meridională, între 9 şi 13 aprilie 2011, reprezintă deodată un act misionar pastoral, liturgic şi cultural, dar şi unul de dialog intercultural, interconfesional şi interreligios, de cea mai semnificativă importanţă pentru rolul Bisericii Ortodoxe Române în viaţa poporului român de acasă şi a românilor de pretutindeni, dar şi de mărturisire a slujirii ei în lumea contemporană, pe plan continental sau mondial.

Cunoaşterea realităţilor vieţii spirituale printre slujitorii şi românii ortodocşi din diferitele ţări europene este o îndatorire sfântă ce decurge din însăşi vocaţia misionară a Sfintei noastre Biserici, iar Preafericitul Părinte Patriarh, potrivit prevederilor statutare, împreună cu ierarhii Sfântului Sinod, veghează la păstrarea comuniunii şi a solidarităţii slujitorilor şi a credincioşilor, spre binele tuturor şi pentru afirmarea plenară a valorilor spirituale într-o lume tot mai sfărâmată de crize, dezbinări, sărăcie, violenţă şi egoism.

Vizita de la Strasbourg, în Alsacia, atât la comunităţile ortodoxe române, cât şi la Biserica Romano-Catolică locală, ori la instituţiile europene - precum s-a putut afla atât prin intermediul Radioului şi al Televiziunii Trinitas, dar şi prin "Ziarul Lumina" din 9, 10 şi 11 aprilie 2011 -, reprezintă în acest sens un important pas înainte în clarificarea şi în afirmarea rolului Bisericii Ortodoxe Române în promovarea valorilor eterne într-o lume preocupată mai mult de aspectele vremelnice ale existenţei. Reamintim principalele etape ale vizitei pastorale, ecumenice şi europene a Preafericitului Părinte Patriarh şi a delegaţiei însoţitoare.

Pioasă recunoştinţă eroilor neamului înhumaţi departe de ţară

Sâmbătă, 9 aprilie a.c., de îndată după sosirea la Strasbourg, a avut loc ceremonia religioasă la Cimitirul militar de la Haguenau, unde odihnesc peste 400 de soldaţi români, eroi din Primul Război Mondial.

Se cuvine a aminti că în Alsacia şi Lorena, precum şi în mai multe cimitire: Haguenau, Dieuze şi Soultzmatt - Val du Pâtre, odihnesc peste 2.000 de eroi români, morţi ca martiri în condiţiile evenimentelor din iarna anului 1917.

Pe crucea de la Soultzmatt, Regina Maria a încrustat următorul epitaf: "Departe de ţară, pentru care v-aţi jertfit, odihniţi-vă în această ţară (Franţa, s.n.), care pentru voi nu mai este străină, bravi soldaţi aureolaţi de glorie!"

De când se află studenţi români la Strasbourg, la sărbătorile închinate eroilor se fac procesiuni de cinstire şi neuitare a celor ce au precedat, prin jertfă, eforturile reunificării Europei, nu doar politic şi economic, ci mai ales spiritual şi uman!

De pildă, în anii â30, studentul de la Strasbourg Iustin Moisescu, viitorul patriarh, pelerin la Soultzmatt, la Cimitirul românilor eroi, îi scria patriarhului Miron despre acest pios şi sfânt act de recunoştinţă. Aşa au făcut toţi urmaşii la Strasbourg, între care şi Preafericitul Patriarh Daniel, care, precum se ştie, a studiat şi a obţinut aici doctoratul.

Impresionant a fost faptul că la Haguenau ne-am aflat exact la trei decenii de la momentul când Dumnezeu a îngăduit să se reia pelerinajul religios la Cimitirul eroilor români, cu participarea Arhiepiscopului Adrian, a părintelui Aurel Grigoraş, în organizarea ierod. Casian, aflat la studii la Strasbourg, prilej cu care s-a întemeiat şi comunitatea parohială, prin reunirea românilor aflaţi, în condiţiile de atunci, ale suferinţei României, sub povara dictaturii atee.

S-au sfinţit două cruci-troiţe aduse din România, iar Preafericitul Părinte Patriarh a oficiat parastasul cu participarea ierarhilor, a preoţilor şi credincioşilor români, alături de autorităţile române de la ambasada şi consulatul din Strasbourg, precum şi de cele franceze, civile şi militare, locale şi centrale.

Ceremonia a încălzit inimile celor prezenţi, le-a unit şi a constituit o mărturie unică de comunicare, spre mai multă apropiere dintre două popoare şi ţări prietene şi surori, înfrăţite şi prin cultură, dar şi prin jertfă.

Poarta cerului şi iconostasul, epifanie a Împărăţiei cerurilor

A doua zi, duminică, 10 aprilie a.c., în Biserica parohială a comunităţii româneşti "Sfântul Ioan Botezătorul" din Strasbourg, păstorită de pr. dr. Vasile Iorgulescu, a avut loc ceremonia sfinţirii iconostasului, dăruit de Preafericitul Patriarh pe când se afla ca mitropolit la Iaşi. Tot Preafericirea Sa a mijlocit la Arhiepiscopia catolică pentru a se obţine pentru slujire o veche, frumoasă şi maiestuoasă biserică. S-a sfinţit apoi o capelă cu hramul "Sfântul Ioan Valahul", precum şi biblioteca şi sălile comunitare ale parohiei, cărora Preafericitul Părinte Patriarh le-a oferit patronaje spirituale: părintele arhimandrit Cleopa şi părintele profesor Dumitru Stăniloae.

La Sfânta Liturghie au participat împreună cu Preafericitul Părinte Daniel Înalt Preasfinţitul Iosif, ierarhul locului, Arhiepiscopul Casian al Dunării de Jos, Preasfinţitul Timotei al românilor ortodocşi din Spania şi Portugalia, Preasfinţitul Marc Nemţeanul, Episcop-vicar al Mitropoliei Române a Europei Centrale şi Meridionale, precum şi preoţi români invitaţi de părintele paroh. S-a adăugat soborului şi preacuviosul arhim. Daniil Oltean, vicarul Arhiepiscopiei Dunării de Jos, aflat la studii la Paris.

Pe lângă mulţimea credincioşilor români au fost prezenţi reprezentanţi ai altor culte, în frunte cu Arhiepiscopul romano-catolic al Strasbourgului, Jean-Pierre Grallet, autorităţi române de la ambasadă şi consulat ş.a.

De remarcat prestaţia de excepţie a corului de tineri studenţi şi studente, teologi şi laici, care au arătat că Biserica noastră este vie, dinamică şi tânără, în străinătate, ca şi acasă!

"Înnoieşte-te, înnoieşte-te, noule Ierusalime!"

În seara aceleiaşi zile a avut loc sfinţirea bisericii ortodoxe române din localitatea Pulversheim, de lângă Mulhouse. Comunitatea locală, în frunte cu inimosul ei preot, a primit o biserică veche, monument istoric, pe care a restaurat-o exemplar, oferindu-i hramul "Sfinţii Cosma şi Damian". Mulţimea slujitorilor din Franţa, Germania şi Elveţia, a credincioşilor, a oaspeţilor francezi, omilia Preafericitului Părinte Daniel, o excepţională cateheză mistagogică pentru a înţelege rostul bisericii, "acela de a pregăti pe oameni pentru a primi viaţa veşnică şi bucuria veşnică a Împărăţiei Cerurilor", au transformat evenimentul într-o autentică sărbătoare de suflete şi de comuniune ca şi acasă. A fost o sfinţire tot atât de solemnă ca într-o mare localitate tradiţională din România.

În data de 11 aprilie a.c., Preafericirea Sa şi membrii delegaţiei au făcut vizite la forurile europene de la Strasbourg, după cum urmează: însoţiţi de ambasadorul Stelian Stoian, delegaţia noastră a fost primită de Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, apoi de Thomas Hammarberg, comisarul pentru drepturile omului, şi de Jean-Paul Costa, preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Întâlnirile s-au desfăşurat într-un cadru solemn, demn şi deschis dialogului cunoaşterii reciproce şi interesului pentru promovarea celor mai bune raporturi dintre Biserica Ortodoxă Română şi forurile în cauză, spre binele românilor de acasă şi din străinătate, integraţi în lumea europeană.

În seara aceleiaşi zile, în Catedrala istorică a Strasbourgului, de o mare frumuseţe şi încărcătură spirituală, artistică şi religioasă, Preafericitul Părinte Patriarh, la invitaţia Arhiepiscopului romano-catolic, cu participarea Eminenţei Sale, Cardinalul Jean Louis Tauran, a susţinut în faţa unei mulţimi de credincioşi ortodocşi şi francezi din localitate o comunicare cu titlul: "Orient, Occident: provocările actuale ale dialogului interreligios".

Expunerea teologică, bazată pe învăţătura de credinţă şi experienţa Sfinţilor Părinţi, cu nuanţe din viaţa şi lucrarea Bisericii Ortodoxe Române, a suscitat un viu interes, mai ales că a fost urmată de un înălţător concert de imne religioase din Postul Mare, în interpretarea corului parohiei ortodoxe române din Strasbourg, condus de pr. dr. Vasile Iorgulescu. Preafericirea Sa şi Cardinalul Tauran, după susţinerea comunicărilor, au răspuns la câteva întrebări formulate pentru a da expresie necesităţii dialogului dintre creştini din perspectiva unei experienţe a Răsăritului şi a Apusului Europei, care trebuie să respire mereu prin ambii săi "plămâni".

"Dimensiunea religioasă a dialogului intercultural"

Aceasta este tema intervenţiei Preafericitului Părinte Daniel în faţa plenului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pe marginea raportului cu acelaşi titlu al forului sus-amintit.

În preambulul acestui moment, Patriarhul României s-a întreţinut cu preşedintele Adunării Parlamentare, Mervlut Cavosoglu, cel care a lansat Preafericirii Sale invitaţia de a vizita forul european de la Strasbourg.

Reprezentanţii a 47 de state au avut posibilitatea să audieze în plen conferinţa Patriarhului României, a Cardinalului J.L. Tauran, a Muftiului-şef al Turciei, prof. Mehmid Gormez, a Rabinului-şef al Rusiei, Berel Tazan, şi a reprezentantului Bisericilor Protestante din Germania, Prelatul Bernhard Felenberg.

Această întâlnire a constituit vârful reprezentării Bisericii Ortodoxe Române într-un cadru lărgit, european, interconfesional şi interreligios.

Textul comunicării Patriarhului României, publicat în "Ziarul Lumina", reprezintă un act de afirmare răspicată, demnă, fidelă şi luminoasă a ortodoxiei învăţăturii de credinţă a Bisericii noastre, ca deschidere spre alte religii, culturi, lumi şi civilizaţii. Acesta este scopul întrunirilor ortodocşilor cu alte credinţe şi religii: de a arăta concret, coerent, fidel şi deschis Adevărul mântuitor, care verticalizează minţile şi inimile şi le deschide spre Dumnezeu "de unde vine toată darea cea bună!".

Trebuie să precizăm că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei adoptase un document-cadru, pe baza unui raport al experţilor europeni, denumit: "La dimension religieuse du dialogue interculturrel", raportor fiind doamna Anne Brasseur din Luxembourg.

Raportul, aprobat de toţi parlamentarii, arată, de pildă, în paragraful 37, în legătură cu religiozitatea popoarelor şi rolul acesteia la antamarea dialogului cu lumea actuală, că în România se constată, faţă de alte state, chiar dintre cele ortodoxe, "o foarte puternică religiozitate!".

Paragraful 98 precizează că: "bisericile contribuie la reconcilierea popoarelor şi a culturilor", iar la paragraful 105 se subliniază că este necesar a se acorda un "sens profund dimensiunii religioase a dialogului intercultural şi a se sublinia necesitatea acestui dialog pe plan local, naţional, european şi global".

Un loc aparte în raport îl ocupă învăţământul religios în şcoli, cu scopul de a se dobândi nu simple informaţii religioase, ci faptul, actul, credinţa fiecăruia ca atare.

Faţă de abordările umaniste de pe temeiurile concluziilor experienţelor religioase, cu viziune mai mult pe orizontala vieţii, Preafericitul Patriarh, teolog bine cunoscut în lumea ortodoxă şi ecumenică pentru fidelitatea faţa de dreapta credinţă, a propus o abordare credincioasă şi mărturisitoare: Însă valorile care sunt cultivate în societatea secularizată actuală vizează în mod exclusiv realitatea pământească, existenţa omului în relaţia sa cu Statul şi cu concetăţenii săi, în timp ce credinţa religioasă îl vede pe om în primul rând în relaţia sa cu Dumnezeu, "Făcătorul cerului şi al pământului", întrucât creaţia, adică natura, este un dar al lui Dumnezeu către omenire pentru a fi cunoscut, cultivat şi pentru a deveni mijloc de comuniune între persoane, naţiuni şi generaţii viitoare.

Între cultul religios şi cultura omenească există o legătură foarte profundă. Cultul înseamnă relaţia omului sau a comunităţii umane cu Creatorul divin, în timp ce cultura înseamnă cultivarea relaţiei omului cu creaţia lui Dumnezeu.

Cu siguranţă, o astfel de mărturie clară şi luminoasă ajută pe toţi cei ce încă mai consideră, precum se arată pe alocuri şi în raportul european, rolul proeminent al culturii faţă de cult, şi nu viceversa.

Acesta este darul Ortodoxiei pentru Europa, atunci când este prezentată fidel, deschis, fără patimă şi resentimente, a celor ce nu o cunosc, dar pot să o facă şi prin mărturia noastră.

Aşa se explică de ce "tonul face muzica". Aşa se arată de ce, atunci când ne exprimăm din convingerile de netăgăduit ale Adevărului, mărturisit de Ortodoxie, putem să ne apropiem şi de toţi cei care au atâta trebuinţă de lumina ei.

Aşa a fost. Cei ce au intervenit după alocuţiunea Patriarhului României, care i-a inclus pe toţi ortodocşii în mărturia prezentată, au arătat convergenţă şi coresponsabilitate în dialogul atât de util reconstrucţiei păcii interreligioase şi interumane.

Cei 53 de intervenienţi, parlamentari din toate ţările Consiliului Europei, în urma expunerilor, au demonstrat că pot exista înţelegere, respect faţă de celălalt şi voinţă de promovare a binelui comun, de pe poziţiile propriilor convingeri religioase, care pe lângă diferenţele specifice au şi genul comun al cooperării, mai ales în faţa atâtor provocări ale societăţii secularizate.

În concluzie, vizita delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la Strasbourg, în Alsacia - Franţa, în perioada Postului Sfintelor Paşti, a confirmat şi pe plan internaţional, interreligios şi intercultural vigoarea mărturiei ortodoxe, a culturii creştine şi a exerciţiului dialogului irenic, acasă şi în lume pentru promovarea valorilor sfinte, atât de minunat păstrate şi prezentate de ierarhii noştri din Occident, în cazul de faţă Înalt Preasfinţitul Mitropolit Iosif, de preoţi, precum pr. consilier Sorin Şelaru de la Bruxelles, pr. dr. Vasile Iorgulescu de la Strasbourg şi toţi preoţii de la parohiile noastre, de inimoşii studenţi misionari şi de jertfelnicii şi bunii credincioşi români. Făclii pascale ortodoxe în Occident.