Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Curtea neamurilor

Curtea neamurilor

Un articol de: Cornel Cadar - 02 Apr, 2011

Atrium gentium - Curtea neamurilor" - aşa se numeşte "iniţiativa de schimb, dialog şi acţiuni comune între cei care cred şi cei care nu cred", lansată oficial la Paris în zilele de 24 şi 25 martie, după ce mai întâi a fost prezentată la Universitatea din Bologna (12 februarie). Au fost două zile de evenimente centrate pe tema "iluminism, religie, raţiune comună", organizate de Consiliul Pontifical al Culturii de la Vatican în colaborare cu Institutul Catolic din Paris. Manifestările au fost inaugurate la sediul UNESCO din Paris, desfăşurându-se apoi în locurile cele mai emblematice ale culturii franceze: Sorbona, Academia Franceză, esplanada din faţa Catedralei "Notre Dame".

"Curtea neamurilor" este o structură permanentă creată de Consiliul Pontifical al Culturii pentru a oferi un spaţiu de dialog şi de liberă confruntare între credincioşi şi cei care nu cred - atei şi agnostici - pe tema credinţei şi despre marile chestiuni existenţiale: viaţă şi moarte, bine şi rău, iubire şi durere, adevăr şi minciună, transcendenţă şi imanenţă.

Iniţiativa şi-a luat numele de la spaţiul de lângă templul din Ierusalim, din curtea interioară, dedicat odinioară discuţiei dintre evrei şi neevrei. În Evanghelii, Isus, reluându-l pe profetul Isaia, a spus că doreşte ca templul să "fie o casă de rugăciune pentru toate popoarele". Era vorba de aşa-numita "Curte a neamurilor", spaţiul liber "de rugăciune pentru toate popoarele".

La Paris, în perioada 24-25 martie, au fost implicate prezenţe la cel mai înalt nivel ale culturii franceze. Momentele fundamentale au fost patru.

Primul a avut loc la sediul UNESCO, unde s-a dezbătut mai mult dimensiunea socio-politico-culturală. Aici, după salutul de bun venit adresat de directoarea generală a UNESCO, Irina Bukova (Bulgaria), cardinalul Gianfranco Ravasi a deschis dialogul şi a pus primele întrebări: Cum să trăim împreună în dreptate şi libertate? Nu este oare urgent să dialogheze între ei creştinii şi oamenii de bunăvoinţă? A revenit apoi altor personalităţi să dea mărturie prin propria experienţă sau cu propriile competenţe. Între aceştia: Giuliano Amato, fost prim-ministrul Italiei, Aziza Bennani, ambasadoarea Marocului la UNESCO, Pavel Fisher, ambasadorul Republicii Cehia în Franţa, canadianul Jean Venier, întemeietorul unei asociaţii de recuperare socială numită "Arca".

Al doilea moment a avut loc la Universitatea Sorbona şi a însemnat un dialog între intelectuali, în prezenţa a circa 150 de profesori universitari. Printre vorbitori au fost: Patrick Gerard, rector al Academiei şi cancelar al universităţilor din Paris, filosoful Jean-Luc Marion (de la Academia Franceză) şi psihanalista Julia Kristeva.

Al treilea moment a fost reprezentat de Academia Franceză, un loc în care interlocutorii au fost exclusiv membrii acestei instituţii. Sesiunea s-a desfăşurat pe trei teme: economie, etică şi finanţe; drept şi multiplicitatea referinţelor culturale; artă, cult şi cultură. Au intervenit, printre alţii, Gabriel de Broglie, cancelarul Institutului, şi Rémi Brague, membru al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice. La Colegiul Bernardinilor a avut loc o masă rotundă conclusivă la care au luat parte exponenţi din lumea politicii, culturii, mass-media şi economiei.

Pentru al patrulea moment, organizatorii au dorit să lărgească aşa-numita "Curte", intrând într-o curte mai mare, şi anume în imensa piaţă din faţa Bazilicii Notre-Dame, unde au fost convocaţi tinerii care au asistat la un spectacol cu muzică, film, coregrafii şi jocuri de lumini. S-a dorit de această dată un dialog nu între intelectuali, ci cu lumea. Participanţii au fost primiţi de cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris. Prin intermediul unui ecran mare situat pe esplanadă, Papa a transmis un discurs în videoconferinţă despre sensul şi obiectivele iniţiativei şi a lansat mesajul său către tinerii prezenţi. Participanţii au avut, de asemenea, ocazia să păşească pragul acestei "Curţi" şi să intre în catedrală pentru a se ruga sau a medita. Comunitatea din Taizé a pregătit momentele de rugăciune pentru a arăta celor care nu cred în ce mod se adresează un credincios lui Dumnezeu.

"Întâlnirea de la Paris - a declarat la terminarea acestei experienţe cardinalul Gianfranco Ravasi - a fost prin excelenţă întâlnirea cu un oraş-simbol, care în tradiţie este oraşul laicităţii, şi apoi al libertăţii, al independenţei dintre Biserică şi Stat, şi trebuie să spun că această întâlnire a dezvăluit o atenţie şi sensibilitate specială… În viitor va trebui să înfruntăm nu numai ateismul sau întrebările pe care necredincioşii le pun, dar şi - poate - superficialitatea, absenţa de întrebări în privinţa credinţei care adeseori se înregistrează la nivelul cel mai de jos".

După Paris, alte oraşe vor primi manifestări ale "Curţii neamurilor". Printre acestea se numără: Florenţa, Tirana, Stockholm, Praga, Berlin, Quebec, Moscova, Chicago şi Washington.