Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Curtea neamurilor - bilanţ

Curtea neamurilor - bilanţ

Un articol de: Cornel Cadar - 15 Apr, 2011

S-a încheiat în seara zilei de 25 martie la Paris, oraşul simbol al Iluminismului, manifestarea Curtea neamurilor, despre care s-a mai scris în această publicaţie.

Zilele care s-au scurs de la acel eveniment au ajutat la evaluarea a ceea ce a fost, mai ales că asemenea întâlniri vor avea loc în viitor în mai multe oraşe, printre care Tirana, Praga, Chicago, Quebec, Stockholm.

Creată ca un spaţiu permanent de dialog între cei care cred şi cei care nu cred, Curtea neamurilor este o structură promovată de Consiliul Pontifical pentru Cultură de la Vatican. Numele vine de la locul de lângă templul din Ierusalim, unde aveau acces şi neamurile. Astăzi, "neamurile" sunt cei care nu cred, iar "curtea" este deschisă tuturor.

UNESCO, Sorbona, Academia Franceză, esplanada catedralei din Paris: acesta este parcursul iniţiativei Curtea neamurilor, care s-a încheiat cu o serată festivă şi cu mesajul lui Benedict al XVI-lea adresat miilor de persoane reunite în faţa Catedralei "Notre Dame". Evident, locurile de întâlnire au fost semnificative: locuri laice, dar şi locuri care aparţin credinţei.

La Paris s-au confruntat prieteneşte (mesaje, conferinţe, dezbateri) voci ale credincioşilor şi ale agnosticilor, pe un teren de hotar, fiecare rămânând în spaţiul propriu, dar dispuşi să asculte argumentele celuilalt.

Bilanţul evenimentelor de la Paris l-au făcut, în două interviuri acordate ziarului italian "Avvenire", cardinalul Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Cultură, şi psihanalista Julia Kristeva, franceză de origine bulgară.

Bilanţul, spune cardinalul, este "foarte pozitiv pe mai multe niveluri. În primul rând la nivel tematic: temele au fost creative, variate. Sperăm să adunăm toate intervenţiile, deoarece acestea pot oferi idei pentru întâlnirile viitoare. În al doilea rând, a fost un mare spectru în expresia culturală: de la genul socio-politic la UNESCO, la cel intelectual la Sorbona, până la cel tematic la Colegiul Bernardinilor. În viitor ne gândim să abordăm teme mai precise, ca de exemplu credinţă şi ştiinţă sau credinţă şi artă". În acelaşi timp, cardinalul spune că cel mai greu este de dialogat cu cei indiferenţi, pentru că aceştia nu-şi pun întrebări. Este o muncă dificilă care stă în centrul atenţiei structurii Curtea neamurilor. Următoarele întâlniri vor fi la Quebec şi Chicago, în care se vor aborda problemele de pe versantul tehnologiei şi ştiinţei. "Rămâne problema continuităţii - subliniază Gianfranco Ravasi în finalul interviului: o propunere cum este Curtea neamurilor ar trebui să fie un spaţiu normal în activitatea pastorală a fiecărei dieceze".

Julia Kristeva, agnostică intelectuală, consideră că ne aflăm într-o perioadă în care dialogul între creştini şi umanişti este foarte important, necesar pentru a înfrunta criza economică şi politică actuală; umanismul îşi poate găsi o bogăţie mai mare într-un raport nou cu sistemele morale. Cu privire la Curtea neamurilor, crede că "această iniţiativă este foarte frumoasă, deşi nu se ştie ce rezultate va aduce. Este ceva uimitor, un început al acelui dialog care mi se pare necesar, faţă de care mulţi au temeri… Vreau să spun prietenilor mei: "Nu vă temeţi de religie"".

Un studiu recent arată că în nouă ţări (Australia, Austria, Canada, Cehia, Finlanda, Irlanda, Olanda, Noua Zeelandă şi Elveţia) numărul celor fără religie este în creştere. În Cehia, procentul celor care s-au declarat fără religie era de 59% în 2001, iar în Olanda, 40%. Sondajele arată că şi în Germania numărul celor care se declară fără religie este în creştere, iar în Japonia 86% din populaţie nu crede în nimic.

Deşi nu trebuie uitat că, aşa cum s-a întâmplat de multe ori în istorie, perioadele de declin pot fi urmate de perioade de trezire religioasă, iniţiative ca acelea de mai sus pot să-i conducă pe cei care nu cred la a-şi pune întrebările fundamentale şi la a căuta răspunsuri. Este ceea ce observa Benedict al XVI-lea la finalul întâlnirii de la Paris: "Voi, care nu credeţi, voiţi să-i interpelaţi pe cei care cred, cerând de la ei mărturia unei vieţi coerente cu ceea ce ei cred şi refuzând orice deviere care să facă inumană religia… Voi, care credeţi, voiţi să spuneţi că chestiunea despre Dumnezeu nu este un pericol pentru societate, nu pune în primejdie viaţa umană! Întrebarea despre Dumnezeu nu trebuie să lipsească din marile interogative ale timpului nostru".