De la alţii pentru noi: Cultură astristă de decembrie

La ceas bilanţier, aşa cum mai fiecare face în luna decembrie, Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu“ din Iaşi (înfiinţat în 1994) şi-a programat, pe 16 decembrie, în ambianţa renăscută a Muzeului Unirii, Adunarea generală anuală, în cadrul căreia preşedinta prof. Areta Moşu a prezentat un succint raport de activitate, iar vicepreşedintele prof. Dumitru Bunea - proiectele pentru anul 2008. Activităţile deosebite ale despărţământului sunt bine cunoscute în toată lumea românească, acesta fiind iniţiator sau co-participant la câteva manifestări de anvergură, care au loc anual sau la doi ani: Deniile eminesciene (ediţia a XIII-a), Concursul internaţional de creaţie literară „Veronica Micle“ (în 2007 - ediţia a XI-a), Concursul de fizică „Ştefan Procopiu“, Tabăra de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la noi“ (ediţia a XI-a), Concursul internaţional de artă plastică „N. N. Tonitza“ (ediţia a VII-a), simpozioane internaţionale (împreună cu facultăţile de litere şi de istorie de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, cu Universitatea de stat din Moldova sau cu cea din Cahul) finalizate cu temeinice tomuri ce găzduiesc comunicările ştiinţifice şi altele. Marele câştig al tuturor acestor zbateri rezidă în contactul nemijlocit pe care îl pot avea românii din jurul graniţelor cu cei din interiorul acestora, ajungându-se astfel la cimentarea legăturilor de limbă, culturale, spirituale.

Un capitol aparte al activităţilor astriste îl constituie, pe lângă editarea volumelor mai sus pomenite, publicarea câtorva reviste, lansate şi acestea cu ocazia adunării generale: „Constelaţii ieşene“, „Chronos. Revistă de istorie“ şi „Revista română“, ajunsă, în acest al XIV-lea an de apariţie, la numărul jubiliar 50. Au ţinut să fie alături şi să omagieze publicaţia aceasta „a românilor de pretutindeni“, implicit activităţile Astrei ieşene, confraţi de la reviste mai mari sau mai mici, cu mai vechi sau mai noi state de servicii, cum ar fi Sterian Vicol (redactor şef al revistei „Porto-Franco“ de la Galaţi), Ion Beldeanu („Bucovina literară“ - Suceava), George Galan („Mesager bucovinean“ - Bucureşti), Lucian Vasiliu („Dacia literară“ - Iaşi), apoi scriitorii Dionisie Duma (Tecuci), Ion Cozmei şi Nicolae Cârlan (Suceava), Horia Zilieru, Ioan Hurjui, Emilian Marcu, Magda Ursache, Petru Ursache, Nicolae Creţu, Valentin Talpalaru, Bogdan Ulmu, Constantin Blănaru, profesorii universitari Ioan Caproşu, Ioan Ciupercă, Mandache Leocov, Mihai Toma, Ionel Teşoiu ş.a..

Întâlnirea românească de suflet de duminică nu s-a limitat la discursuri, mai mult sau mai puţin festiviste, ci s-au împlinit şi fapte practice de cultură: lansarea, de către Constantin Blănaru, a antologiei de autor „Pacient la vama destinului“ de Ion Cozmei, volum de poezii apărut la TipoMoldova Iaşi chiar zilele acestea, cu o temeinică prefaţă a criticului Ioan Holban („Candela unui schit de iluzii“), prezentarea de către editorul Nicolae Cârlan a volumaşului „Istoria literaturii române din Bucovina“ de Simion Florea Marian (Fundaţia Culturală „Leca Morariu“ Suceava, 2007), precum şi un incitant volum coordonat de Mircea-Cristian Ghenghea şi Mihai-Bogdan Atanasiu, intitulat „Pro Basarabia - Repere istorice şi naţionale“ (Editura Alfa, Iaşi, 2007), apărut sub egida Societăţii de Studii Istorice „Gh. Ghibănescu“), ce „reprezintă concretizarea unui demers iniţiat în urmă cu mai puţin de un an, referitor la necesitatea promovării corecte şi coerente a istoriei teritoriului românesc dintre Prut şi Nistru“. Volumul conţine studii ce aparţin unor tineri cercetători şi istorici din România şi din Republica Moldova, din care spicuim: „Evoluţia nobilimii basarabene în secolul al XIX-lea“ de Dana Grecu, „Învăţământul teologic şi lupta Bisericii pentru limba naţională în Basarabia din 1812 până la Unire“ de Gheorghe Badea, „Recunoaşterea Unirii Basarabiei cu România în dezbaterile Conferinţei de pace de la Paris“ de Mihai Popescu-Apreotesei, „Cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei în presa ieşeană (iunie-iulie 1940)“ de Tamara Botez, „Teroarea intelectualităţii basarabene sub regimul ocupaţiei sovietice (1940-1941)“ de Mariana Ţăranu, sau „Basarabia - coordonate actuale ale unei modernităţi înstrăinate“ de Mircea-Cristian Ghenghea.

Corolarul l-a constituit sensibilul moment artistic (întotdeauna resimţi scurtimea unui recital meritoriu) acordat participanţilor de cvartetul de coarde „Presto“ al Colegiului Naţional de Artă „Octav Băncilă“ din Iaşi, în componenţa: Amalia Gâscă, Adelina Stanciu, Georgiana Bordeianu, Oana Postolache, sub coordonarea prof. Carmen Danicov şi îndrumarea prof. dr. Eugenia Baciu.