Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei De la alţii pentru noi: De prin vechi însemnări pe cărţi

De la alţii pentru noi: De prin vechi însemnări pe cărţi

Un articol de: Liviu Papuc - 28 Iunie 2007

Un nespus de vrednic slujitor al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“ din Iaşi, pe numele său Martin Bodinger, a scos în anii 1974, 1975 şi 1981 trei volume intitulate „Catalogul cărţilor rare şi preţioase străine“, alături de un volum intitulat „Cartea românească veche în colecţiile B.C.U. din Iaşi“ (1976), în care se află adunate valori patrimoniale româneşti şi străine. Munca temeinică, dusă până la capăt, l-a făcut pe autor să descifreze şi înscrisurile de pe vechile cărţi, oferind astfel amatorilor o mulţime de informaţii de epocă ce greu îşi fac loc în tratatele de istorie. Iată, de exemplu, ce stă scris pe o Evanghelie, apărută la Moscova, probabil în 1677:

„Spre amintire anul 1802 octombrie ziua 14 a prepodobnei Paraschiva la 10 ore înainte de amiezi în principatele Munteniei şi Moldovei a fost o grozavă şi mare cutremurare a pământului, încât nu numai că mănăstiri, biserici şi toate clădirile de piatră nu au rămas întregi, dar clopotele mai mici au început singure să sune, iar apa - este un râu mic, Bahlui - tocmai atunci, la cutremur, nu a mai fost apă, iar în timpul cutremurului a apărut... iar palatele şi celelalte case au căzut peste tot nici cea mai mică nu a rămas, şi a fost la Iaşi mare întunecime... şi funingine, iar la Bucureşti multe case de piatră au căzut chiar până la temelie“.

„Spre amintire. În anul 1810 a apărut o cometă la miazănoapte sus şi apunea la miezul nopţii, iar înainte de a se lumina răsărea la răsărit şi mergea spre apus până ce începea ziua, apoi iarăşi răsărea la miazănoapte şi nu mai apunea, iar nu răsărea deloc de la răsărit şi mergea spre apus, până ce s-a stins. Iar după aceea, s-a ridicat un oarecare vraci din ţările apusene, din cuiburile satanei, anume Bunapart şi a adunat o mare putere de tâlhari ca dânsul până la 800 mii şi a pornit spre Rusia şi a ajuns chiar până la oraşul de scaun Moscova şi a distrus Moscova blestematul de Napolion, căci acesta este numele lui eretic, apoi cu ajutorul lui Dumnezeu ruşii au alungat pe duşmanii lor chiar până la Paris, bătându-i şi tăindu-i şi au învins pe toţi duşmanii, iar pe Napoleon blestematul l-au luat prins şi l-au trimis în exil pe insula Elba pe toată viaţa şi aşa s-a sfârşit domnia acelui răzvrătit, iar în Rusia au ars până la 300 mii franţuji şi până la 200 mii de cai“.

„La anul 1809 decembrie ziua 16 la 4 ceasuri după miezul nopţii şi-a dat sfârşitul, în oraşul moldovenesc Iaşi, în casa de pe Galata a prinţului Ipsilanti, înălţimea sa domnul locotenent colonel Feodor Iosipovici Ganja, care a făcut serviciul ca comisar, ca şef al spitalelor militare, şi a fost înmormântat în sfântul schit Tărâţă în luna decembrie duminică în biserică, pe partea stângă dinspre pronaos sub stâlpul..., unde se are în vedere a se pune pe mormânt o piatră cu inscripţie. Această însemnare a fost scrisă de asesorul de colegiu Evdokim Volhov. Anii lui de la naştere 53“.

În alt loc, aflăm în ce mod se rezolvau unele afaceri, lăsându-se lucruri în amanet, dar totul cu martori de cinste:

„1791 an aprilie 9 zile miercuri seara am lăsat eu un sânduc braşovenesc legat cu fier la başa Andrei Pavli din Golia amanet ca să mi-l păzească, care atunci când l-am lăsat era başa Andrei la masă cu başa Titades şi era de faţă başa Nicola Ţigara şi Costa vtori pah. arnăut şi era în ladă ...lei parale şi alte lucruri“ (pe vol. Fr. Pomay, „Le grand dictionnaire royal“, 1700).

Volumul „Gradus ad Parnassum“, din 1680, stă mărturie unei operaţii de verificare a fondului de carte de la Mitropolie, arătându-ne şi tipografii de la începutul sec. al XIX-lea:

„La anul 1827 martie 4 toate cărţile latineşti, italieneşti, greceşti şi nemţeşti s-au cercat şi s-au aflat multe lipsă din tomuri şi găsite ca să ştie cât s-au cercat am însemnat noi tipografii din Iaşi din Sfânta Mitropolie Neofit, Toader, Florea“.

O serie de cărţi au fost dăruite de domnitorul Grigore Alexandru Ghica, dedicaţia grecească fiind însoţită de sigiliul cu stema moldovenească şi iniţialele domnitorului, după cum atestă şi volumele din Ioan Hrisostomul, „Explanationes in Novum Testamentum...“, din 1697:

„Ioann Grigore Alexandru Ghica Voevod, cu mila lui Dumnezeu domn şi stăpânitor al întregii Moldovlahii. Aceasta între altele s-a afierosit şcolii din Iaşii Moldovlahiei, pentru folosul filologilor şi iubitorilor de carte. 1766 martie 1“.