De mic copil, poveștile îmi desenau lumea, iar frumuseţea lor părea să curgă din gura celor mai în vârstă ca un izvor fără sfârșit. Basmele, sărbătorile, legendele erau ca niște fire de aur pe care doar Dumnezeu știe de unde și cum le țeseau. Le ascultam fascinat și, cu trecerea anilor, am început să le notez într-un caiet simplu, al cărui cotor păstrează acum povara celor 60 de ani trecuți peste el. În filele lui s-au adunat amintiri, poezii și mărunțișuri aparent irelevante, dar care pentru mine poartă sufletul copilăriei.
Diamantul perfect
Un expert în evaluarea diamantelor are o meserie foarte grea. Imaginaţi-vă un om înconjurat de vitrine şi de duzine de sertare cu diamante finisate cărora el trebuie să le determine valoarea şi să le pună pe categorii în funcţie de greutate, preţ, calitatea cristalului. Într-o zi, un asemenea expert a fost întrebat: „Cum se face că poţi să priveşti toată ziua sute de diamante fără să te încurci? Cum îţi păstrezi simţul valorilor?“ El a zâmbit şi a spus: „E simplu, prietene“. După care, ridicându-şi mâna, a arătat către un inel cu diamant orbitor aflat pe degetul său. „Priveşte acest diamant. Este perfect.
Nu are nici un cusur. La fiecare jumătate de oră îl pun sub lupă. Imaginea diamantului perfect îmi redă simţul valorilor!“
Domnul Iisus Hristos este pentru noi ceea ce era diamantul fără cusur pentru expert. Privind mereu la El şi măsurând toate în lumina desăvârşirii Sale şi a poruncilor pe care ni le-a dat, păstrăm simţământul a ceea ce este cu adevărat important şi ce nu, a ceea ce este bun şi ce este rău, a ceea ce este veşnic şi ce este vremelnic, a ceea ce este scump şi ce este lipsit de preţ. A ceea ce merită credincioşia noastră şi a ceea ce nu merită. (Preluare din volumul „Vitamine duhovniceşti“, Anthony M. Coniaris, vol. I, Editura Sophia, 2009)



.jpg)