Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Europa creştină: Cele zece porunci ale automobiliştilor

Europa creştină: Cele zece porunci ale automobiliştilor

Un articol de: Cornel Cadar - 20 Iul, 2007

▲ „Drumul să fie un mijloc de comuniune între oameni şi nu de vătămări mortale“ ▲

Neglijenţa pe drumurile publice conduce la 1,2 milioane de morţi şi 50 de milioane de răniţi anual, arată o statistică tulburătoare pe care un oficial al Vaticanului a citat-o când a prezentat „Orientări pentru pastoraţia străzii“.

Este vorba de un document al Consiliului Pontifical pentru Pastoraţia Migranţilor şi Itineranţilor care a fost dat publicităţii la 19 iunie 2007. Cele patru secţiuni tratează teme de la furia pe drumuri la acţiunea în favoarea prostituatelor, incluzând de asemenea o listă de „zece porunci“ pentru şoferi.

Documentul a fost publicat în limbile engleză, franceză, spaniolă, portugheză şi italiană. Secţiunile sunt intitulate: „Asistenţa pastorală a celor care utilizează drumurile“, „Slujirea pastorală pentru eliberarea femeilor străzii“, „Asistenţa pastorală a copiilor străzii“ şi „Asistenţa pastorală a celor fără locuinţă“. Orientările caută „să creeze o coordonare între toate realităţile bisericeşti din lumea străzilor şi să motiveze conferinţele episcopale din ţările în care această slujire pastorală nu există să o organizeze“, a explicat cardinalul Renato Martino, preşedintele acestui dicaster, atunci când a prezentat documentul.

Cardinalul a subliniat un punct din prima secţiune a documentului: străzile trebuie să fie „în slujba persoanei umane, instrumente pentru a facilita viaţa şi dezvoltarea integrală a societăţii“. Documentul face distincţie între a folosi şi a abuza de şosele şi vorbeşte despre „psihologia particulară a şoferului“ care, în sens negativ, poate face ca interdicţiile desemnate de semnele de circulaţie să fie văzute ca limitări. şoferul poate fi de asemenea condus de un „instinct de dominare“, explică documentul. Astfel, a spus cardinalul Martino, „este de o importanţă fundamentală ca şoferul să se comporte cu responsabilitate şi autocontrol atunci când conduce“.

Condusul maşinii are şi un aspect moral, a subliniat cardinalul Martino: „Capacitatea de a coexista şi de a intra în relaţii cu alţii presupune, din partea şoferului, anumite calităţi specifice: autocontrol, prudenţă, politeţe şi un adecvat spirit de slujire... Ca urmare a infracţiunilor şi a lipsei de disciplină pe drumuri, în fiecare an, pe şoselele lumii, mor 1,2 milioane de oameni, şi 50 de milioane sunt răniţi, o realitate tristă, şi în acelaşi timp o mare provocare atât pentru societate cât şi pentru Biserică“. în faţa acestei realităţi, cardinalul a încurajat Biserica şi statul: „Fiecare în domeniul propriilor competenţe trebuie să lucreze în scopul de a crea o conştiinţă generală şi publică în ceea ce priveşte siguranţa stradală şi să promoveze, prin toate mijloacele, o educaţie corespunzătoare şi adecvată a conducătorilor, călătorilor şi pietonilor“.

Documentul subliniază patru virtuţi care trebuie puse în practică pe drumuri şi oferă cele „zece porunci“ ale şoferilor. Virtuţile sunt caritatea, prudenţa, dreptatea şi speranţa. Prudenţa în special devine o virtute necesară pentru cine conduce un vehicul.

Orientările prezintă şi un adevărat „decalog“ al automobilistului. O invitaţie la a conduce corect, la a ajuta aproapele în dificultate, la a fi responsabili pe stradă şi a ajuta familiile victimelor accidentelor. Iată-le: „Să nu ucizi“; „Drumul să fie pentru tine un mijloc de comuniune între oameni şi nu de vătămări mortale“; „Amabilitatea, corectitudinea şi prudenţa să te ajute“; „Fii iubitor şi ajută-l pe aproapele când are nevoie“; „Maşina să nu fie pentru tine o expresie a puterii“; „Convinge-i cu iubire pe tineri să nu conducă atunci când nu sunt în condiţii să o facă“; „Susţine familiile victimelor accidentelor“; „Adu-i pe automobiliştii vinovaţi şi pe victimele lor împreună, la timpul potrivit, ca să poată să trăiască experienţa eliberatoare a iertării“; „Pe stradă fii de partea celui slab“; „Fii responsabil faţă de alţii“.

Documentul tratează şi despre pastoraţia eliberării femeilor şi copiilor străzii (peste 100 de milioane în lume). La începutul celui de-al treilea mileniu nu se poate rămâne pasiviîn faţa acestui fenomen. De aici, ferma condamnare a violenţei sexuale împotriva femeilor, precum şi a maltratării şi exploatării copiilor. Biserica trebuie să ceară aplicarea legilor care protejează femeile de plaga prostituţiei şi de traficul de fiinţe umane.

Arhiepiscopul Agostino Marchetto, secretarul Consiliului Pontifical pentru Pastoraţia Migranţilor şi Itineranţilor, care a prezentat această parte, a vorbit şi despre persoanele fără adăpost fix. A fost anunţată - pentru luna noiembrie a acestui an - realizarea primei întâlniri internaţionale a pastoraţiei pentru cei fără locuinţă fixă, cu tema „în Cristos şi cu Biserica în slujba celor fără locuinţă fixă“.