Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
Europa creştină: Eliberat după 39 de zile
▲ Sechestrarea misionarului italian Giancarlo Bossi readuce în prim-plan dramatica situaţie a atâtor creştini, care sunt ţinta agresiunilor
în multe regiuni ale planetei ▲ Mii de misionari din Europa (preoţi, călugări, laici) lucrează azi în diferite zone pentru a duce Evanghelia. Printre aceştia, misionarul italian Giancarlo Bossi răpit în ziua de 10 iunie în Filipine. Sechestrarea părintelui italian readuce în prim-plan dramatica situaţie a atâtor creştini, care sunt ţinta agresiunilor în multe regiuni ale planetei: Mauritania, Bangladesh, India, China, Sudan, Etiopia, Iran, Irak, Filipine... Filipine are circa 75.830.586 de creştini, dintr-un total de populaţie de aproximativ 84.538.000. De peste 30 de ani ţara este teatrul unei gherile secesioniste musulmane. În sudul ţării, unde au loc lupte în mod frecvent, s-au înregistrat numeroase atacuri împotriva creştinilor, din partea miliţiilor islamice. Specialiştii vorbesc despre gherile străine infiltrate în Filipine, ce încearcă să menţină starea de aspru conflict cu guvernul. O „foarte mare bucurie“: acesta este sentimentul cu care papa şi colaboratorii săi au primit joi, 19 iulie, ştirea eliberării părintelui Giancarlo Bossi. După 39 de zile de la răpire, marcate de mare mâhnire şi îngrijorare, s-a ajuns, în sfârşit, la aşteptatul moment al punerii în libertate. Giancarlo Bossi, aparţinând Institutului Pontifical Misiuni Externe (PIME), a fost răpit în insula Mindanao din Filipine. O bandă formată de circa zece oameni înarmaţi l-a sechestrat în satul de coastă Bulawan. Născut la Abbiategrasso în provincia Milano, 57 de ani, părintele misionar trăieşte în Filipine din anul 1980, fiind paroh al bisericii din Payao de două luni. Preotul a fost răpit duminică, 10 iunie, după ce a celebrat Liturghia. Este vorba de al treilea preot italian răpit în zonă în ultimii zece ani. El fusese în acea zonă cu ani în urmă ca prim asistent al parohiei şi apoi ca paroh construise casa parohială. Apoi a primit alte misiuni. De doar două luni era din nou acolo, pentru că dieceza ceruse Institutului PIME un preot. El s-a oferit voluntar. Preotul a fost eliberat în seara zilei de 19 iulie, la circa 10 km de parohia sa, Payao, unde lucrează în mod obişnuit. Slăbit, încercat, era decis să se întoarcă repede la activitatea pastorală. Informat de diferitele iniţiative de solidaritate organizate pentru el şi de rugăciunea lui Benedict al XVI-lea, preotul, emoţionat, a mulţumit - de la microfoanele Radio Vatican - Sfântului Părinte şi tuturor celor care s-au străduit să facă ceva pentru eliberarea lui. Au fost multe apelurile pentru eliberarea părintelui misionar. Vicepreşedintele Parlamentului european, Mario Mauro, a solicitat o mobilizare a instituţiei parlamentare în favoarea preotului italian; un apel a fost lansat de către episcopii filipinezi şi de liderul musulman filipinez, Asgar Sani. Cotidianul „Manila Times“ a dedicat un amplu serviciu acestui caz reproducând mărturiile parohienilor misionarului care l-au descris, având în vedere şi statura sa, ca „un uriaş bun“. Întreaga familie PIME a celebrat marţi, 10 iulie, o zi de rugăciune pentru părintele Bossi. Redacţia centrală a Radio Vatican l-a contactat telefonic pe părintele Giancarlo Bossi la Manila, unde, însoţit de părintele Gianni Sandalo, superiorul Institutului PIME din Filipine, a petrecut câteva zile de refacere: „Este o experienţă pe care doresc să nu o trăiască nimeni, pentru că este foarte dură. Pe de altă parte, încep să înţeleg, treptat, că aceasta te învaţă multe lucruri. Voi avea, prin urmare, timp, cred, în următoarele luni, să meditez la ceea ce s-a întâmplat cu adevărat. Nu am avut momente de descurajare, mulţumesc Domnului. Mă gândeam la experienţa părintelui Giuseppe Pierantoni, răpit şi el şi apoi eliberat. Îmi ziceam că într-o zi voi fi eliberat şi eu. În fiecare zi vorbeam de toate cu cei care m-au răpit. Ei se rugau, mă rugam şi eu. Unele dintre întrebările pe care mi le puneau ei şi mi le puneam şi eu mie erau acestea: «Dar ne rugăm la acelaşi Dumnezeu sau este un Dumnezeu diferit, văzând că voi vă rugaţi cu puşca stând la dreapta şi eu, răpit, la stânga? Este acelaşi Dumnezeu care vrea toate acestea sau ce e? Au explicat şi motivul răpirii. Vor bani pentru a cumpăra arme, iar motivaţia de a mă răpi este că eu sunt italian, deci nefiind filipinez, Guvernul ar fi căutat pe toate căile eliberarea mea»“, a declarat părintele Giancarlo Bossi.