FIDES ET SAPIENTIA - cinstire părintelui profesor Nicolae Chifăr

Cu multă bucurie am primit volumul dedicat părintelui profesor Nicolae Chifăr, la împlinirea a 65 de ani de viață, FIDES ET SAPIENTIA, Editura Andreiana, Sibiu, 2021.

Volumul este impresionant ca formă, conținut și număr de pagini (aproximativ 1250), și a fost realizat în cadrul Centrului de Cercetare Teologică al Universității Lucian Blaga din Sibiu.

Cuprinsul încântă prin numele autorilor, profunzimea titlurilor și diversitatea temelor: Cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, apoi evocări ale unor personalități eclesiale care reprezintă altfel de file ale vieții bisericești, frumos scrise, în duh eclesial, care prezintă momente cunoscute, dar și mai puțin știute ale vieții unui preot și cărturar veritabil. Cele mai multe dintre aceste evocări și mărturisiri de inimă sunt realizate de către ierarhi, amintind pe Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, neuitatul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Aradului, precum și ale unor profesori de teologie.

Volumul relevă importante și necesare repere biografice referitoare la părintele Nicolae Chifăr și face dese referiri la bogata activitate științifică și de cercetare a cunoscutului profesor de teologie sărbătorit.

Sunt publicate prețioase studii ale unor profesori de teologie și ale unor apropiați, din diferite centre universitare. Însoțind amprenta scriitoricească a fiecăruia dintre ei, cu prețioasele cercetări în domeniul specific, cartea conține și câteva imagini sugestive, din tinerețea părintelui profesor, până în momentul de față, care conturează, alături de studii și evocări, o frumoasă evoluție spirituală și academică a părintelui Nicolae.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Laurențiu exprimă cu bucurie prețuirea față de părintele Nicolae Chifăr, profesor emerit al Facultății de Teologie Andrei Șaguna din Sibiu, ajuns la frumoasa vârstă a încununării unei prodigioase activități didactice, la Catedra de Istorie Bisericească Universală a Universității din Sibiu. Mitropolitul Ardealului mărturisește că părintele s‑a distins ca profesor cu multă răbdare, alcătuind manuale de specialitate pentru disciplina Istoria Bisericească și s‑a remarcat ca specialist și cercetător în istoria teologică și arta icoanei, iar scrierile preacucerniciei sale sunt deosebit de cunoscute și apreciate atât în țară, cât și în străinătate.

Editori lucrării vorbesc despre aprecierea prieteniei arătate de părintele profesor față de foștii studenți, care au găsit prilejul de a‑l cinsti la împlinirea unei vârste frumoase. Ei mărturisesc că textele cuprinse în volum reflectă bucuria celor care, într‑un anumit moment al vieții lor, s‑au întâlnit cu părintele profesor, fie în perioada de formare din anii studenției, fie mai târziu, ca împreună lucrători, atât la Facultatea de Teologie din Iași, cât și la cea din Sibiu. De asemenea, editorii vorbesc despre frumoasa tradiție academică pe care părintele Nicolae Chifăr a continuat‑o, urmând activitatea unor cunoscuți profesori de teologie, între care profesorul Milan Pavel Șesan și părintele profesor Aurel Jivi, reușind să mențină același standard ridicat, de rigurozitate științifică și impunându‑se de‑a lungul timpului ca un experimentat pedagog și păstor de suflete.

Toți autorii textelor vorbesc despre pacea și bunăvoința pe care părintele Nicolae Chifăr le-a transmis, atât ucenicilor săi, cât mai ales colegilor săi, dascăli de teologie și păstori de suflete.

Se vorbește în lucrare despre împletirea erudiției cu acrivia, precum și despre răbdarea și calmul părintelui profesor, subliniindu‑se ținuta academică și cea duhovnicească. Deosebit de semnificative sunt mărturisirile ierarhilor, așezate la începutul acestei lucrări. Fiecare dintre ele exprimă o deosebită acuratețe sufletească, concentrată în destăinuiri pe măsură, iar din unele dintre ele răzbat confesiuni absolut inedite, păstrate în tainița inimii, făcându‑i să vibreze la unison atât pe cel care le face, cât și pe cel care le primește. O parte dintre ierarhii prezenți în carte cu mărturisirile lor au lucrat direct cu părintele profesor la Sibiu.

Ca o mărturisire personală, vorbesc și eu despre deosebita lucrare a părintelui profesor, despre ținuta impresionantă, aproape monahală, arătată mai ales în cadrul Sfintei Liturghii și al momentelor liturgice, la care am fost de multe ori împreună, de cuvântul înaripat și de dragostea specială pe care părintele a arătat‑o și o arată permanent față de cele sfinte, dar și față de catedra teologică căreia i‑a slujit mai bine de 30 de ani.

Gândurile și rostirile noastre reușesc să expună doar în parte sentimentele și trăirile față de o persoană pe care o prețuim.

Când creionăm chipul unui preot, slujitor devotat al Bisericii și teolog cărturar, trebuie să alegem cu grijă cuvintele.

Este o datorie esențială să privim la darurile celor din preajma noastră și să le recunoaștem. Sunt daruri care diferă! Părintele lasă să se străvadă uneori știința Teologiei, cultura teologică și profană, alteori discreția și trăirea departe de aprecierile oamenilor, conduita ireproșabilă, slujirea aproapelui și dăruirea permanentă pe Altarul Bisericii, dar și la catedră, și aș spune pe altarul slujirii aproapelui…

Este o bucurie să lecturăm acum aprecierile ce vin de la diferite persoane, în special de la cei care au simțul măsurii și al realității. Toate vorbesc despre un om care și‑a dedicat viața slujirii Bisericii, care s‑a străduit mereu să se facă tuturor toate, ca măcar pe unii să‑i dobândească.

La ceasuri aniversare și în volume evocatoare se spun multe cuvinte, unele conjunctural, convențional, dar sunt și cazuri, slavă Domnului!, când prețuirea pentru persoana aniversată este deplină!