Galați 2020 - Scopul eticii în afaceri

În ediția din 2 iunie 2015, „Ziarul Lumina” reamintea cititorilor, sub titlul Galați 2020 - strategie pentru un viitor mai bun, despre proiectul comun derulat de Mitropolia Ortodoxă Română pentru Germania, Europa Centrală și de Nord, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Biserica Evanghelică‑Luterană din Württemberg și organizația Fairventures Worldwide. Drept scopuri ale acestui proiect au fost amintite: îmbunătățirea situației economice a României, crearea unor noi locuri de muncă, reducerea corupției, crearea unei baze pentru etica în afaceri și reducerea emigrației forței de muncă spre Europa de Vest. Articolul de astăzi va descrie mai concret scopul acestui proiect. În următoarele articole vor fi prezentate căile ce se vor urma spre atingerea acestui scop și modalitățile de cuantificare a rezultatelor concrete.

După cum arată și numele proiectului, scopul primei etape se concretizează în jurul anului 2020. Până în acest an trebuie să se verifice afirmația următoare: Odată cu ascensiunea economică, în România s‑a realizat o reașezare a valorilor, impunându‑se totodată și o conduită etică în afaceri. Aceasta se poate constata pe baza scăderii considerabile a corupției, România deținând într‑un clasament internațional poziția a 20‑a (în comparație cu anul 2014, când România ocupa locul al 69‑lea). Pentru atingerea acestui scop pretențios, dar în același timp util pentru populația României, este necesară o strategie coerentă, susținută de oameni și instituții responsabile. Pentru o mai bună înțelegere a situației să ne amintim de situația Germaniei din urmă cu câteva decenii, în perioada de după război sau în perioada refacerii întregii țări. Atunci s‑a impus, la inițiativa ministrului economiei de atunci - Ludwig Erhard - și a altor economiști de renume, așa‑numita economie de piață socială, care pe de o parte admitea comerțul liber, iar pe de altă parte crea încă de la început un cadru de reglementare, pentru ca în această libertate să se poată dezvolta o viață economică de succes, dar și demnă, fără profituri nedrepte.

Deja imediat după cel de‑al Doilea Război Mondial s‑au format, ca o consecință logică, sindicatele, în contraponderea patronatului. Sub diriguire politică, și Bisericile Evanghelică‑Luterană și Romano‑Catolică s‑au impus drept parteneri de dialog demni de luat în seamă, mai ales în ceea ce privește implementarea concretă a valorilor creștine în viața economică și socială. În acest patrulater format din politică, patronat, sindicate și Biserici s‑a dezvoltat o grupă de lucru, a cărei activitate s‑a reflectat în impunerea unei politici economice ordo‑liberale. De‑a lungul anilor și deceniilor s‑au întemeiat multe instituții care au dezvoltat în continuare economia de piață socială și etica în afaceri, strâns legată de prima, iar membrii acestor instituții s‑au îngrijit ca principiile fundamentale ale eticii economice să fie trăite concret, chiar și în contextul capitalismului sălbatic. Aici pot fi amintite drept exemple anumite asociații apolitice, întemeiate de cetățeni angajați și interesați de bunul mers al lucrurilor. Este cazul Asociației Economice, un grup de lucru al cetățenilor de confesiune evanghelic‑luterană pentru etica în afaceri și implicare socială întemeiat în 1948 și care a avut rolul de a aduce la aceeași masă de discuții patronatul, Bisericile și sindicatele. Un alt exemplu ce poate fi amintit aici este cel al Grupului de lucru al patronatului evanghelic‑luteran, întemeiat la mijlocul anilor â60 și din care fac parte reprezentanți ai marilor companii și în cadrul căruia se discută posibilitatea integrării anumitor învățături creștine în activitatea economică. Finalmente, trebuie să fie menționată și Asociația germană pentru etică economică, o organizație care cuprinde specialiști în economie, reprezentanți ai marilor companii, dar și tineri studenți, care dezbat constant în cadrul conferințelor și publicațiilor tema eticii în afaceri. Astăzi în aproape toate școlile din Germania s‑a impus obiectul de studiu Etica economică sau Etica în afaceri, astfel punându‑se o piatră de temelie importantă pentru comportamentul etic economic al viitorilor jucători din economie.

În contextul discuției noastre se impune să facem referire și la activitățile Bisericilor Evanghelică‑Luterană și Catolică, care fac trimitere constant, prin intermediul publicațiilor sau al conferințelor, la regulile și cerințele economiei de piață de tip social din perspectivă creștină. Astfel a luat naștere și Decalogul pentru patronat. Este o lucrare practică, recunoscută ca atare de reprezentanții marilor companii. De curând se constată o dezvoltare a economiei de piață de tip social în direcția unei economii a binelui comun, care își propune printre altele să fixeze anumite limite câștigului alert de tip capitalist.

Echipa care susține proiectul Galați 2020 are încredere că acest scop menționat mai sus poate fi atins până în anul 2020, dinamizând în această direcție multe forțe din mediul privat, dar și din cadrul instituțiilor statului. Catalizatorul îl constituie legătura prietenească în Iisus Hristos și convingerea că este o provocare generală a tuturor creștinilor să transmită orientarea proprie asupra valorilor și la nivelul practic, economic. În acest sens va fi de mare ajutor și convingerea potrivit căreia încrederea este posibilă numai prin transparență în toate faptele și aspectele cotidiene. Despre felul în care acest scop poate fi atins concret în România va relata următorul articol din această serie, intitulat Drumul. (Hans Füller, traducere: pr. Cosmin Pricop)