Paginile literaturii creștine, asemenea unor ferestre deschise către lumina veacurilor trecute, oferă exemple strălucitoare de mame care și‑au crescut copiii în frumusețea credinței în Hristos, în rânduiala
Icoana, cruce sfântă
La tine-ngenunchem smerit,
Cu suflet de năpaste obidit,
Ne porţi pe culmi de dragoste şi har
De dincolo de-al lumilor hotar.
Cobori până la noi, neprihănit,
În nimbul de lumină-nvăluit
Pe Cel ce s-a lăsat crucificat
Spre-a mântui al lumii vechi păcat.
De veghe stai, regină peste mituri,
În sfintele biserici şi în modeste schituri,
Icoană, cruce sfântă, semn senin -
Neîncetat creştinii ţi se-nchin’.
Nădejdi avem la tine, pur balsam,
Cu tine merge-ndureratul neam;
Icoană sfântă, de ni-i rău ori bine,
Ajută-ne să fim mereu cu tine!
În cugete aduci blânda lumină,
A chipului suav - rază divină,
Pe faţa noastră, caldă alinare -
Cu tine să trăim întru asemănare.



.jpg)