Importanţa duminicii

Se constată tot mai mult o pierdere a sensului zilei Domnului. Ce este duminica pentru cei mai mulţi astăzi? O zi de odihnă şi de recreere. O zi a distracţiilor, a chefurilor. Ziua de duminică a fost transformată de foarte mulţi în week-end, în timp liber, fără nici o referinţă la Dumnezeu şi la Biserică. O zi de cumpărături. În zi de duminică, oamenii aleargă de la un magazin la altul pentru a se aproviziona pentru restul săptămânii.

Toate acestea pot fi bune până la un punct. Însă atunci când se dă zilei Domnului numai astfel de semnificaţii, ea este golită de spiritual. Duminica sfârşeşte astfel prin a fi timp gol care nu întăreşte şi nu recreează.

În faţa unei asemenea situaţii au apărut şi reacţii.

Astfel, Bisericile creştine din Austria şi Germania susţin prin diverse iniţiative importanţa duminicii în viaţa societăţii. Recent, Bisericile din Germania au organizat o campanie împotriva cumpărăturilor duminica, folosind motoul: „Slavă Domnului că avem duminica“. Organizatorii au pregătit afişe şi broşuri pentru parohii, precum şi un site unde explică semnificaţia duminicii pentru viaţa spirituală a creştinilor.

Numai participanţii catolici la campanie au strâns 365.000 de semnături împotriva deschiderii duminica a magazinelor.

„Cumpărăturile duminica reduc omul la rolul de consumator“, a declarat capul Bisericii Luterane Germane, episcopul Wolfgang Huber.

De asemenea, cardinalul Christoph Schönborn, arhiepiscop de Viena, a vorbit în ajunul vizitei papei în Austria despre „tendinţele de golire a duminicii de semnificaţia ei“.

În timpul vizitei în Austria (7-9 septembrie), papa Benedict s-a solidarizat cu cei care doresc ca duminicii să nu îi fie luată dimensiunea spirituală şi i-a chemat pe toţi să redescopere rolul duminicii.

Papa a spus că „fără Cristos, timpul este gol“, iar duminica, mai mult decât o poruncă, este o necesitate interioară. Aşa au perceput duminica şi primii creştini. Martirii din Abitene (nordul Africii), de exemplu, spuneau: „Sine dominico non possumus - Fără duminică nu putem trăi“. În zi de duminică, ei simţeau nevoia de sta împreună în contact cu Cristos cel Înviat.

În acest context, papa s-a întrebat: „Are importanţă atitudinea creştinilor de atunci şi pentru noi, creştinii de azi? Da, valorează şi pentru noi, cei care avem nevoie de o relaţie care să ne susţină şi să dea direcţie şi conţinut vieţii noastre. Şi noi avem nevoie de contactul cu Cel Înviat care ne susţine până dincolo de moarte. Avem nevoie de această întâlnire care ne reuneşte, care ne dă un spaţiu de libertate, care ne face să privim dincolo de forfota vieţii cotidiene spre iubirea creatoare a lui Dumnezeu, de la care venim şi spre care călătorim“.

Care sunt semnificaţiile duminicii pentru un creştin? Înseamnă, în primul rând, ziua învierii lui Isus şi ca atare presupune a lua parte la „odihna lui Dumnezeu“, a se întâlni cu „Acela care este originea şi ţinta“ tuturor. Fiind prima zi a creaţiei, înseamnă sărbătoarea recunoştinţei şi a bucuriei pentru creaţia lui Dumnezeu. Este şi ziua carităţii active. Sfântul Părinte concluzionează: Duminica „este ziua în care se aduce laudă lui Dumnezeu, este celebrat Dumnezeu, în care omul se odihneşte şi îşi regăseşte sensul propriei vieţi, dar este şi ziua în care apoi acest sens regăsit se exprimă în iubirea activă faţă de alţii“.

Duminica este importantă şi pentru societate. E un reper, un moment de referinţă, este timpul „în care se regăsesc semnificaţiile importante ale vieţii, ale bucuriei de a sta împreună…“, este sufletul celorlalte zile.

Problema duminicii a fost tratată pe larg şi în scrisoarea apostolică Dies Domini, din anul 1998, a papei Ioan Paul al II-lea.

Scrisoarea este împărţită în cinci capitole (Dies Domini – Ziua Domnului, Dies Christi – Ziua lui Cristos, Dies Ecclesiæ – Ziua Bisericii, Dies hominis – Ziua omului, Dies dierum – Ziua zilelor) şi atrage atenţia Bisericii asupra sensului profund al duminicii.

„Părinţilor, subliniază Ioan Paul al II-lea în scrisoare, le revine obligaţia de a-i învăţa pe copiii lor să participe duminica la Liturghia duminicală“. Ei trebuie să-i ajute pe copii să înţeleagă „motivul profund al caracterului obligatoriu al acestei porunci“. De aceea, părinţii sunt chemaţi să participe la celebrarea euharistică în acelaşi timp cu copiii lor.

Sfânta Liturghie duminicală, explică papa, constituie, pentru familiile creştine, locul unde ele „trăiesc una dintre cele mai mari expresii ale identităţii lor şi ale «ministerului lor de Biserică familială» atunci când părinţii participă împreună cu copii lor la unicul banchet al cuvântului şi al pâinii euharistice“. Participarea la sfânta Liturghie duminicală este, de fapt, „centrul duminicii“.