Importanţa presei bisericeşti în Ortodoxia românească

La Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii "Aurel Vlaicu" din Arad s-au desfăşurat, în zilele de 28 şi 29 aprilie, lucrările Simpozionului Naţional de presă bisericească intitulat ""Calea Mântuirii", la zece ani de la reapariţie (2000-2010). Importanţa pastoral-misionară şi culturală a presei bisericeşti în Ortodoxia românească". Întrunirea a fost organizată cu ocazia aniversării unui deceniu de la renaşterea publicaţiei pastoral-misionare "Calea Mântuirii" editată de Facultatea de Teologie din Arad, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi în prezenţa Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop Timotei al Aradului.

Au participat reprezentanţi ai presei bisericeşti din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova, Timişoara, Constanţa, Curtea de Argeş, Caransebeş şi Arad, precum şi profesori de la facultăţi de teologie ortodoxă. Au fost susţinute 19 referate care au determinat dezbateri şi au creat un dialog viu între participanţi. Simpozionul s-a încheiat cu o masă rotundă, cu tema: "Presa bisericească în Ortodoxia românească contemporană: direcţii, exigenţe, perspective".

Potrivit comunicatului final al acestui simpozion, în cadrul simpozionului a fost evidenţiată activitatea Centrului de Presă BASILICA şi s-a subliniat importanţa conlucrării misionare dintre instituţiile mass-mediei centrale şi cele locale din Patriarhia Română. Din referatele susţinute şi opiniile exprimate s-a constatat necesitatea valorificării experienţei publicaţiilor bisericeşti din secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Un exemplu relevant, în acest sens, îl constituie publicaţia "Calea Mântuirii", care şi-a stabilit în anul 2000 programul editorial pe linia respectării tradiţiei presei bisericeşti arădene.

De asemenea, în cadrul întâlnirii organizate de Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad, în colaborare cu Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, s-au evaluat direcţiile de bază ale dezvoltării presei bisericeşti în ultimii 20 de ani, identificându-se noi perspective în slujirea misionară a Bisericii.

Apreciindu-se contribuţia cadrelor didactice universitare în susţinerea unui jurnalism bisericesc de calitate, s-a constatat că este necesară promovarea reciprocă a publicaţiilor bisericeşti, precum şi reflectarea tematicilor stabilite de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în cuprinsul acestora, în vederea intensificării lucrării pastorale şi culturale în societate.

Acelaşi comunicat final ne arată că participanţii au apreciat importanţa unor astfel de întruniri pentru schimbul de experienţă şi pentru identificarea unor mijloace şi metode de abordare a noilor provocări la adresa vieţii creştine de azi, drept care s-a propus organizarea periodică a unor astfel de manifestări.

Spiritualizarea actului comunicaţional

Părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu, directorul Radio Trinitas şi coordonatorul Centrului de Presă BASILICA, a subliniat rolul presei bisericeşti în societatea românească de ieri şi de azi, descriind mai întâi care sunt funcţiile presei în general: funcţia de informare, funcţia interpretativă, funcţia de culturalizare, funcţia educativă, funcţia de liant comunitar, funcţia de divertisment. Referindu-se la dezvoltarea fără precedent în viaţa Bisericii Ortodoxe Române a presei scrise şi apoi a celei audiovizuale, odată cu redobândirea libertăţii de credinţă după 1990, pr. dr. Nicolae Dascălu a menţionat că în prezent există peste 100 de publicaţii ortodoxe care apar cu binecuvântarea ierarhilor la eparhii, protopopiate, parohii, mănăstiri, şcoli teologice.

Părintele consilier a subliniat apoi rolul activităţii Centrului de Presă Basilica, cu cele cinci componente, Radio TRINITAS, TRINITAS TV, publicaţiile Lumina, Agenţia de ştiri BASILICA şi Biroul de Presă, în ceea ce priveşte misiunea spirituală a Bisericii în societate, dincolo de zidurile lăcaşurilor de cult, constatând că mijloacele de comunicare ale Bisericii împlinesc într-un mod propriu funcţiile mass-mediei în societate, adăugând la acestea o funcţie proprie, cea de-a şaptea, aceea de spiritualizare sau înduhovnicire a actului comunicaţional.

Comunicarea icoanei prin audiovizual

Ciprian Olinici, director de programe al postului de radio TRINITAS, a adus în faţa auditoriului expunerea cu titlul: "Imnul liturgic şi icoana - comunicare prin audiovizual". "Primele imagini creştine care se regăsesc în catacombe şi imnele liturgice care apar în secolele al II-lea şi al III-lea sunt primele comunicări prin audiovizual. Sistemul audiovideo patristic este cel care urmează sistemului jurnalistic epistolar al Sfântului Apostol Pavel", a spus dl Olinici.

Cuprinzând în sine informaţia memorial şi frumuseţea, şi mai ales făcând un apel la comuniunea spirituală, pictura bisericească a fost într-un fel anticiparea mijloacelor contemporane de comunicare care îşi edifică identitatea prin precizia sa cultică şi estetică sacră, întrucât evocă misterul prezenţei harului divin şi invocă persoanele sfinte.

Ciprian Olinici s-a referit la cinematograf ca artă care a valorificat într-un mod propriu valenţele icoanei, nu ca simplă imagine: "Neaflat în legătură directă cu ritul liturgic şi încă în căutare de sine, există o artă care fără a fi născută direct din sânul Bisericii se reaşază cu cuminţenie sub oblăduirea ei. Cinematograful este o artă încă în naştere. Ceea ce impresionează în cinematografie este faptul că aduce în prim-plan, din nou, printr-o manieră naivă, fie printr-o rigoare extremă, şocul întâlnirii fiinţelor şi lucrurilor."

Creştinismul ortodox este credinţa care valorifică în modul cel mai deplin vizualul. Atunci când îl întâlnesc pe Hristos Mesia, oamenii îşi argumentează afirmaţiile prin probe vizuale, nu doar auditive. Televiziunea Bisericii are datoria de a se inspira din raportul dintre imagine şi icoană. Dacă imaginea îşi defineşte realitatea în raport cu ceea ce este, icoana devine o cale către ceea ce este dincolo de privirea celui reprezentat, a subliniat directorul de programe al Radio Trinitas.

Misiunea Bisericii prin presa scrisă

Prin referatul cu titlul "Face Biserica misiune prin mass-media?", Narcisa Elena Balaban, directorul editorial al publicaţiilor Lumina, a arătat cum Biserica poate utiliza cu succes presa scrisă în crearea şi susţinerea unui dialog viu cu societatea, folosindu-se de câteva exemple din activitatea "Ziarului Lumina" şi a săptămânalului Lumina de Duminică, în cei cinci ani de apariţie.

Abordarea societăţii din perspectivă creştină este una dintre modalităţile prin care "Ziarul Lumina" caută să răspundă provocării de misionariat mediatic la care a fost chemată în urmă cu cinci ani. Campania "Lumea drogurilor nu e lumea mea" pe care "Ziarul Lumina" a derulat-o timp de aproape două luni constituie unul dintre exemplele care arată că Biserica întinde o mână de ajutor celor neinteresaţi de Biserică, dar aflaţi în mare cumpănă. Cu paşi mărunţi, dar siguri, intrând în lumea consumatorilor de droguri în care nu ajunge nici un mesaj de natură spirituală, prezentându-le problemele şi avertizându-i astfel pe tinerii care ar fi tentaţi de acest viciu, lecţia soluţionării prin Hristos este predată cu multă discreţie, asemenea Sfântului Apostol Pavel care atunci când le-a vorbit atenienilor din Areopag nici măcar nu a pronunţat cuvântul Hristos, ci li s-a adresat acestora pornind de la un fapt familiar lor, a spus Narcisa Balaban.

Presa bisericească - expresia conştiinţei de sine a Ortodoxiei

În cadrul simpozionului, părintele Marius Florescu din partea Biroului de presă al Arhiepiscopiei Timişoarei, a vorbit despre presa bisericească din această eparhie, iar părintele Daniel Gligore, consilier cultural al Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, a subliniat responsabilitatea mass-mediei pentru educaţia tinerei generaţii, folosind ca exemplu publicaţia "Argeşul Ortodox".

Dl Florin Cătălin Ghiţ, redactor la revista TABOR a Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, a arătat "Relevanţa misionară a relaţiei dintre teologie şi cultură pentru presa bisericească". Rolul unei prese bisericeşti care să găzduiască un dialog între cultura română şi teologie ar fi de a depăşi "complexul occidental" care se manifestă la toate palierele vieţii sociale şi culturale, şi care constă în sentimentul românului că este inferior faţă de occidental: tehnica lui nu este la nivelul celei occidentale; veniturile nu îi sunt la nivelul celor occidentale; educaţia, civilizaţia şi comportamentul lui public nu se ridică la nivelul celor occidentale; nivelul lui de viaţă nu este la standarde occidentale.

S-ar putea spune că, în acest context mai larg, presa bisericească propriu-zisă este expresia conştiinţei de sine a Ortodoxiei, a Bisericii Ortodoxe ca instituţie harismatică, în cazul nostru a celei din România.

Părintele lect. dr. Nicolae Stan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova a subliniat importanţa autenticităţii, clarităţii şi actualităţii limbajului teologic în abordarea ortodoxă, iar lect. dr. Florin Dobrei de la secţia "Teologie Ortodoxă Didactică" din Caransebeş a Universităţii "Eftimie Murgu" din Reşiţa s-a referit la "Frământările din Episcopia Caransebeşului din anii 1908-1909, oglindite în publicaţiile "Telegraful Român", "Biserica şi Şcoala" şi "Revista Teologică"".

Cum să ai succes la public

Părintele Eugen Tănăsescu, director media al Arhiepiscopiei Tomisului, a susţinut referatul cu titlul "Presa bisericească şi chestiunea succesului la public" prin care a reuşit să definească foarte concis care sunt căile care îi pot garanta presei bisericeşti succesul la public. Audienţa are doi factori de care trebuie ţinut cont în elaborarea unui mijloc de presă: cantitatea şi calitatea. Individual, nici unul din cei doi factori nu poate genera un mulţumitor succes la public. Aceasta deoarece dacă încercăm să avem succes prin cantitatea audienţei, ajungem la o scădere a calităţii produsului furnizat, întrucât masele nu preferă calitatea. Pe de altă parte, dacă încercăm să avem succes prin calitatea audienţei, vom avea o scădere a interesului maselor, ceea ce, din punctul de vedere al Bisericii, nu este util, deoarece Hristos se adresează tuturor, ca exemplu folosind pilda oii rătăcite, la care Biserica este datoare să ia aminte. Şi atunci, cum rezolvăm dilema?

Răspunsul ne este dat chiar de către cuvintele Sf. Ap. Pavel: "Tuturor toate m-am făcut, ca, în orice chip, să mântuiesc pe unii". (1 Cor. 2, 9) Aplicate la nivelul presei bisericeşti, ele pot rezolva cu succes dilema cantitate/calitate. Succesul la public presupune o percepţie favorabilă a acestuia asupra produsului jurnalistic. Aceasta înseamnă satisfacerea nevoilor de informare, câştigarea unui grad de încredere în mesajul publicaţiei şi, nu în ultimul rând, nevoia de delectare, înţeleasă adeseori ca divertisment. Aceste trei lucruri nu ar trebui să lipsească nici din planul de politici editoriale al presei bisericeşti, este de părere părintele Eugen Tănăsescu.

Părintele dr. Pavel Vesa a făcut câteva consideraţii în ceea ce priveşte începuturile presei ecleziastice arădene, descriind rolul revistelor, "Speranţa" (1869; 1871-1872), "Lumina", dar şi "Biserica şi Şcoala" (1877-1918), precum şi a Calendarului diecezan, apărut în 1880.

Locul de întâlnire al Bisericii cu membrii săi

Pe lângă un excurs istoric în ceea ce priveşte presa bisericească în Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, prezentat sub titlul "Teologie şi presă scrisă în istoria Mitropoliei Moldovei, pr. asist. dr. Ionuţ Istrati (redactor-şef al portalului Doxologia - Iaşi) a vorbit despre ceea ce va oferi credincioşilor Portalul Doxologia al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Înfiinţat anul acesta, scopul Portalului Doxologia este de a realiza cu ajutorul cititorilor un site ortodox în care să se cumuleze coerent şi sintetic o bibliotecă multimedia cuprinzătoare, un forum cultural, o bază de date misionară, teologică, patristică, canonică, liturgică, un centru de comunicare şi de consiliere, o arhivă a studiilor şi articolelor revistelor Bisericii, precum şi conferinţe, cuvinte folositoare, tratate patristice, comentarii ale Scripturii, muzică religioasă, ştiri ortodoxe şi creştine, pagini dedicate mănăstirilor şi parohiilor Arhiepiscopiei Iaşilor.

Portalul devine astfel locul de întâlnire al Bisericii cu membrii săi şi a creştinilor între ei, doritori de a pricepe şi de a aprofunda lumina care izvorăşte din Dumnezeu şi se dăruieşte prin Biserică tuturor oamenilor. După cum a precizat părintele Istrati, "suntem deschişi oricăror contribuţii, materiale, comentarii, care ar putea să îmbogăţească această aulă creştin-ortodoxă, în care oameni iubitori de Dumnezeu pot dărui şi primi lumină din lumina lui Hristos".

▲ Rolul publicaţiei "Calea Mântuirii" în viaţa Eparhiei Aradului

În cadrul simpozionului au fost prezentate mai multe referate care au evidenţiat rolul pastoral, misionar şi cultural al publicaţiei "Calea Mântuirii".

În cuvântul rostit în deschiderea evenimentului, IPS Arhiepiscop dr. Timotei al Aradului a arătat că foaia "Calea Mântuirii" a apărut la început ca un supliment al publicaţiei Eparhiei, "Biserica şi Şcoala". Deşi la început au fost publicaţii de scurtă durată, ele au avut un efect deosebit în conştiinţa credincioşilor ortodocşi din această parte de ţară. Cele două publicaţii, "Biserica şi Şcoala" şi "Calea Mântuirii", deşi cea din urmă apărea ca un supliment al celei dintâi, urmează o veche tradiţie publicistică în această parte de ţară, fiind continuatoarele unor mai vechi publicaţii de aici, "Lumina" şi "Speranţa".

Pr. prof. dr. Ioan Tulcan, decanul Facultăţii de Teologie din Arad, a vorbit despre istoria recentă a publicaţiei "Calea Mântuirii şi implicaţiile ei bisericeşti, culturale şi misionare". Înfiinţată în perioada interbelică, apariţia acestei publicaţii a fost întreruptă în timpul regimului comunist, reeditarea ei începând cu data de 30 aprilie 2000, în ziua de Paşti. După cum a spus părintele decan, Facultatea de Teologie din Arad a conştientizat faptul că nu este suficient angajamentul didactic, academic, ci este neapărată nevoie de a pune în lumină şi dimensiunea sa misionară, căci o facultate de teologie ortodoxă are şi această dimensiune. Cuvântul tipărit al publicaţiei arădene se adresa unui spectru foarte larg de cititori, preoţi, credincioşi, de toate categoriile. "Poate nu întotdeauna am reuşit să ne adresăm într-o măsură echilibrată fiecărei dintre aceste categorii şi poate uneori n-am făcut nici în modul cel mai potrivit", însă redactorii acestei publicaţii s-au străduit să pună în lumină pentru credincioşii de astăzi comoara nepreţuită deosebit de bogată a învăţăturii ortodoxe, întemeiată pe revelaţia dumnezeiască, transmisă prin Sfânta Tradiţie, dar totodată să vină cu răspunsuri adecvate, îndrăzneţe şi înnoitoare la provocările lumii de astăzi.

Pr. conf. dr. Mihai Săsăujan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" din Bucureşti a prezentat prelegerea cu titlul "Calea Mântuirii (1935, 1942-1948). Semnificaţia unui ziar bisericesc pentru ortodoxia românească interbelică". Foaia religioasă "Calea Mântuirii" a fost editată pentru prima dată în anul 1935, între 17 februarie şi 30 iunie 1935, însă după 20 de numere publicaţia îşi înceta activitatea. Şapte ani mai târziu, în anul 1942, a fost reeditată la iniţiativa episcopului de atunci al Aradului, dr. Andrei Magieru, în contextul necesităţii unei lucrări misionar-pastorale mai susţinute în rândul preoţilor şi credincioşilor eparhiei, pentru a veni şi în sprijinul "Şcolii de Duminică", un "nou mijloc de evanghelizare a credincioşilor", având ca scop întregirea şi aprofundarea cunoştinţelor religios-morale, distragerea credincioşilor de la "distracţii lumeşti - cârciumă, horă, petreceri străine de duhul creştinesc", obişnuirea lor cu "îndeletniciri duhovniceşti", dezvoltându-se astfel "simţul religios şi setea culturală", şi nu în cele din urmă atragerea unora dintre membrii altor culte neoprotestante ("sectari") la Biserica din care au plecat.

Foaia religioasă "Calea Mântuirii" trebuia să cuprindă "material şi informaţiuni potrivite ca lectură" în întrunirile bisericeşti săptămânale de duminică seara. În anii de apariţie, "Calea Mântuirii" a reprezentat un for de condamnare a ideologiei comuniste, dar şi un sprijin pentru soldaţii români şi al românilor de dincolo de Prut.

După cum a menţionat părintele Săsăujan, prin ceea ce a transmis, în paginile ei, credincioşilor de la oraşe şi sate, publicaţia "Calea Mântuirii" a îndeplinit un îndoit rol, bisericesc-misionar şi cultural-naţional, într-o perioadă foarte grea, a Războiului al Doilea Mondial, şi apoi în contextul schimbărilor politice neaşteptate ce au urmat, care au impus pentru anii următori, o linie de orientare categorică, foarte restrânsă, redactorii şi colaboratorii ei nemaiputând scrie oricând ceea ce simţeau şi doreau.

Pr. drd. Vasile Pop, consilier cultural al Arhiepiscopiei Aradului, a menţionat câteva repere psihopedagogice pentru predarea-învăţarea Religiei în analiza publicaţiei "Calea Mântuirii" (2000-2010), iar pr. lect. drd. Filip Albu de la Facultatea de Teologie a vorbit despre actul de înfiinţare a publicaţiei "Calea Mântuirii" prin Ordinul Circular al Episcopului Grigorie Comşa al Aradului, subliniind calităţile sale de misionar şi vizionar în vremuri grele, precum şi gândirea şi cultura sa jurnalistică ce au stat la baza naşterii şi implementării publicaţiei "Calea Mântuirii".

Despre Cateheza liturgică prin intermediul publicaţiei "Calea Mântuirii" a vorbit pr. lect. dr. Lucian Farcaşiu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad, iar despre evenimentele bisericeşti locale şi naţionale reflectate în paginile publicaţiei "Calea mântuirii", pr. lect. dr. Gabriel Basa, de la aceeaşi facultate. Conf. dr. Cristinel Ioja a evidenţiat direcţiile misionare reflectate în "Calea Mântuirii", iar lect. dr. Caius Cuţaru a prezentat structura editorială a publicaţiei pastoral-misionare "Calea Mântuirii".