Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Îndreptarul de Spovedanie

Îndreptarul de Spovedanie

Data: 28 Iulie 2015

Atunci când mergem la spo­ve­danie este important să spunem toate păcatele, fără a ascunde ceva. Scopul spovedaniei nu este de a arăta bine la chestionar, ci de a scăpa de patimi şi de a afla adevărul despre noi. Este inutil să mergi la doctor fără să-i spui şi să-i arăţi ce te doare, ci alt­ce­va. A ascunde adevăratele simp­to­me este echivalent cu perpetuarea bolii şi cu agravarea ei. A omite un păcat înseamnă că spovedania este incompletă. Dar ce se face preotul când îna­in­tea lui vine cineva cu o listă in­ter­minabilă de păcate? Răs­pun­sul l-am aflat în scrierile Mi­tro­politului Antonie de Suroj. Să-i ascultăm sfatul așadar.
A te spovedi este ceva foarte asemănător cu a săpa. Când arheologul se hotărăște să sape într-o anumită parcelă, începe prin măturarea nisipului cu peria. Și dintr-odată dă peste un oarecare obiect. Acesta este prima lui descoperire. Apoi sapă mai mult și cu cât mai mult îna­in­tează, găsește cu atât mai multe obiecte. Dar dacă spune că mai întâi vrea să ajungă la temelii, hai să săpăm, atunci va distruge întreaga construcție și nu va scoa­te mare lucru la suprafață. În acest chip trebuie să-și cons­tru­iască omul spovedania. Acel lucru care se află înaintea ochilor mei, acela mă îngrijorează în clipa de față. Când încep să să ocup de acesta, alte obiecte vor apărea și atunci încep să le con­frunt și pe acestea. Aceasta este ceea ce contează. Atunci când oamenii vin la spovedanie cu lis­te interminabile de păcate pe care le-au scris din felurite lucrări as­cetice și îndreptare de spo­ve­da­nie și fiecare le citește ca și cum ar fi ale sale, este dificil să poți îndruma un astfel de om. Ca să nu mai vorbim despre im­po­si­bilitatea practică a faptului că, dacă mărturisești 25 sau 37 de păcate, nu te poți ocupa de nici unul în mod deosebit.
Însă dacă vii la spovedanie cu două-trei lucruri care cu adevărat te preocupă sau te vatămă, atunci altfel poți rezolva problemele apărute. (Adaptare de Augustin Păunoiu după o pildă din volumul „Mai aproape de Hristos. Spovedania și iertarea”, Mitropo­litul Antonie de Suroj, 2014)

Citeşte mai multe despre:   spovedania