Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
„Inima vorbeşte inimii“
Este în curs de desfăşurare vizita Papei Benedict al XVI-lea în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord (16-19 septembrie). Este cea de-a 17-a călătorie apostolică internaţională a episcopului Romei.
Vizita de patru zile, prima cu caracter de stat din istoria Sfântului Scaun, cu etape în oraşele Edinburgh, Glasgow, Londra şi Birmingham, culminează mâine cu beatificarea card. John Henry Newman. "Inima vorbeşte inimii" este mottoul călătoriei apostolice a lui Benedict al XVI-lea pe pământ britanic, un text reluat de pe stema cardinalului Newman. Deşi au fost voci care s-au opus vizitei (catolicii fiind minoritari în Regatul Unit), aceasta se bucură de multă atenţie, Suveranul Pontif fiind primit cu multă căldură. Joi, 16 septembrie, în oraşul Edinburgh, regina l-a avut pe papă ca oaspete. A fost un moment istoric de mare relevanţă într-un proces de apropiere care a început în anul 1903. De atunci au fost patru vizite ale unui suveran britanic în Vatican. La Edinburgh, Papa a fost primit în mod oficial de Maiestatea sa regina Elisabeta. În primul său discurs, Benedict al XVI-lea a îndemnat Regatul Unit "să nu lase ca fundamentul creştin, care stă la baza libertăţii sale, să fie întunecat", exprimându-şi speranţa ca acel patrimoniu "care a slujit întotdeauna binele naţiunii" să poată "plăsmui în mod constant exemplul guvernului şi al poporului său". A îndemnat poporul britanic să considere credinţa ca "o forţă puternică" pentru binele regatului, spre beneficiul celor care sunt creştini sau care nu sunt creştini. Gândul Papei s-a îndreptat spre unele figuri luminoase precum David Livingstone, Florance Nightingale şi cel care va fi declarat Fericit, John Henry Newman, care, însufleţiţi de credinţă, s-au angajat în trecut pentru binele comun. După-amiază, Papa a prezidat o Sfântă Liturghie în Glasgow, pe pământ scoţian, la care au participat peste 70.000 de persoane. Era ziua sărbătorii Sfântului Ninian, patronul şi evanghelizatorul Scoţiei. Înainte de sosirea Papei, în parcul Bellahouston a fost un miniconcert al cântăreţei catolice Susan Boyle, star al programelor de televiziune. "Este o mare onoare, ceva ce am visat mereu", a spus cântăreaţa plină de entuziasm că poate cânta cu ocazia vizitei Papei. Sfântul Părinte i-a încurajat pe credincioşi în practicarea credinţei şi în misiunea de propovăduire a Evangheliei. Vizita are şi un pronunţat caracter ecumenic. Aceasta reiese din întâlnirea de vineri dintre Benedict al XVI-lea şi Arhiepiscopul de Canterbury, Rowan Williams, la Lambeth Palace, şi apoi din rugăciunea în comun în abaţia Westminster la mormântul Sfântului Eduard Mărturisitorul, "un sfânt cinstit în amândouă tradiţiile". De asemenea, şi evenimentul beatificării cardinalului Newman are o importanţă ecumenică. Exemplul său, au subliniat înainte de vizită Mons. Kurt Koch, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, arată că anglicanii şi catolicii trebuie să recunoască "necesitatea de a se susţine reciproc şi să colaboreze în misiunea vestirii Evangheliei unei societăţi moderne destul de complexe". Între evenimentele cele mai semnificative ale călătoriei apostolice rămâne beatificarea cardinalului John Henry Newman (Londra 1801 - Birmingham 1890), mâine, 19 septembrie, la Birmingham. John Henry Newman s-a născut la 21 februarie 1801 într-o familie anglicană. "Am fost educat în copilărie să scot mare plăcere din citirea Bibliei, dar nu am avut convingeri religioase solide până la 15 ani", scria el. Studiază la Oxford. Devine preot anglican în anul 1825. Citirea cu asiduitate a Sfinţilor Părinţi îl apropie de Biserica Catolică la 9 octombrie 1845: "Părinţii m-au făcut catolic", va spune el. Avea 44 de ani. Hirotonit preot catolic la Roma, Newman a intrat în Ordinul Oratorienilor Sfântului Filip Neri. Leon al XIII-lea, la 15 mai 1879, îi dă bereta de cardinal. A murit la 11 august 1890. "Ex umbris et imaginibus in veritatem" este scris în epitaful compus de el însuşi: de la umbre şi de la imagini - în sfârşit - la adevăr. Citind "Jurnalul" său se poate observa pasiunea lui pentru sfinţenie. Una dintre rugăciunile lui era aceasta: "Domnul meu, unicul meu Dumnezeu, "Deus meus et omnia", nu permite ca eu să alerg după ceea ce este zadarnic. Totul este umbră şi deşertăciune aici pe pământ. Păstrează inima mea foarte fragilă şi sufletul meu slab sub ocrotirea divină. Atrage-mă la tine dimineaţa, la amiază şi seara".