Un sultan luminat și reformist, Abdul-Medjid, a reușit să pună la loc în 1852 steaua de argint furată din Biserica Nașterii Domnului din Betleem, pe care scria așa: „Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus es
Întâlnirea Patriarhului cu credincioşii din Mitropolia Ardealului
În perioada 16-24 august 2009, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a efectuat o vizită canonică în Mitropolia Ardealului, la invitaţia IPS Mitropolit Laurenţiu. Luni, 17 august 2009, a avut loc primirea la Catedrala nouă din Făgăraş, unde s-a săvârşit o slujbă de Te Deum şi a avut loc citirea Hrisovului de proclamare a Sfinţilor Brâncoveni drept ocrotitori ai municipiului Făgăraş şi ai Ţării Făgăraşului. Cu acest prilej, Patriarhul Daniel a primit titlul de „Cetăţean de Onoare“ al municipiului Făgăraş.
Pe 18 august, promoţia 1970-1974 a Institutului Teologic Universitar din Sibiu, din care face parte şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-a întâlnit într-un cadru festiv, după 35 de ani de la absolvire, la Mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, din judeţul Braşov. Vineri, 21 august, a avut loc inaugurarea Casei Memoriale „Dumitru Stăniloae“ din Vlădeni, iar în cursul zilei de sâmbătă, Patriarhul s-a întâlnit la mai multe biserici cu românii din Episcopia Covasnei şi Harghitei. Duminică, 23 august, Preafericirea Sa s-a aflat la Miercurea Ciuc, unde s-au sărbătorit împlinirea a 15 ani de la înfiinţarea acestei episcopii şi ridicarea în rangul de Arhiepiscop onorific a PS Episcop Ioan Selejan. Pe data de 17 august, Patriarhul a fost primit la Catedrala nouă din Făgăraş, cu hramurile „Sfântul Ioan Botezătorul“ şi „Sfinţii Martiri Brâncoveni“, unde s-a săvârşit slujba de Te Deum şi a avut loc citirea Hrisovului privind proclamarea Sfinţilor Brâncoveni drept ocrotitori ai municipiului Făgăraş şi ai Ţării Făgăraşului. Cu acest prilej, Preafericirea Sa a primit titlul de „Cetăţean de Onoare“ al municipiului Făgăraş din partea Primăriei Municipiului Făgăraş. Părintele Patriarh a ţinut un cuvânt în care a vorbit despre spiritul jertfelnic al Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, ca mărturisire a dreptei credinţe ortodoxe în vremuri de încercare. Preafericirea Sa a subliniat, de asemenea, că trebuie să cultivăm virtuţile sfinţilor, ctitori de biserici, şi să cultivăm legăturile noastre de întrajutorare între diferitele regiuni şi mai ales să cultivăm demnitatea noastră de români ziditori de altare sfinte. Patriarhul a oferit preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, domnul Aristotel Căncescu, membru în Adunarea Eparhială a Sibiului, ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, evidenţiind şi vrednicia, hărnicia şi ataşamentul faţă de Biserică a domnului primar Sorin Constantin Mănduc, căruia i-a oferit ordinul „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“. „Dumnezeu dă dar slujitorilor Bisericii după râvnă şi dorinţa sfântă a credincioşilor“ În ziua următoare, marţi, 18 august, promoţia 1970-1974 a Institutului Teologic Universitar din Sibiu, din care face parte şi Patriarhul nostru, s-a întâlnit într-un cadru festiv, după 35 de ani de la absolvire, la Mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, din judeţul Braşov. Cu această ocazie s-a săvârşit Sfânta Liturghie, urmată de slujba de pomenire a profesorilor, colegilor, cât şi a mitropoliţilor Transilvaniei trecuţi la Domnul. „Am observat că sunt mulţi colegi de-ai noştri care deja au trecut la Domnul. Noi am fost un an foarte bogat în număr de studenţi. În anul I am fost peste 200, şi, desigur, nu toţi au terminat cei patru ani, dar a fost o promoţie cu foarte multe talente şi cu o dorinţă deosebită de a sluji Biserica lui Hristos într-o vreme foarte grea, în timpul comunismului. Erau mulţi absolvenţi de liceu, pentru că la Bucureşti, în general, nu se primeau absolvenţi de liceu, ci numai de seminar, şi de aceea am avut şi colegi din alte regiuni ale ţării decât Transilvania. Era, totuşi, surprinzător ca, într-un stat comunist, o mulţime de absolvenţi de liceu, care au învăţat în şcoală că Dumnezeu nu există, să se înscrie la Teologie. A fost o lucrare a lui Dumnezeu deosebit de surprinzătoare pentru cei de afară, dar foarte firească pentru oamenii care au credinţă puternică. Dumnezeu dă dar slujitorilor Bisericii după râvnă şi dorinţa sfântă a credincioşilor“, a spus Patriarhul. În continuarea programului, s-a ţinut ora festivă în „Academia Sâmbăta - spiritualitate, cultură, artă, ştiinţă“, la eveniment participând mai mulţi ierarhi ai Bisericii noastre. Loc de pelerinaj la Vlădeni Vineri, 21 august, Patriarhul Daniel a participat la inaugurarea Casei Memoriale „Dumitru Stăniloae“ din Vlădeni, judeţul Braşov. La acest moment festiv au mai participat şi IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, PS Calinic, Episcopul Argeşului şi Muscelului, PS Macarie, Episcopul românilor ortodocşi din Europa de Nord, şi PS Andrei Făgărăşanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Evenimentul s-a desfăşurat în localitatea natală a teologului român, în prezenţa unui număr impresionant de credincioşi. „Este o mare binecuvântare pentru noi ca de acum înainte să venim în această casă, ca pelerini, la un loc binecuvântat, la un loc în care munca şi rugăciunea s-au împletit, în care omenia şi ospitalitatea, hărnicia şi dărnicia s-au armonizat, iar mai presus de toate, credinţa puternică şi cultura sufletului românesc. Această casă memorială sau comemorativă este mărturia locului pe unde a călcat, unde a lucrat şi unde a primit părintele Stăniloae o mulţime de oameni şi a sfătuit ca preot, ca profesor la Facultatea de Teologie din Sibiu, apoi din Bucureşti“, a spus PF Părinte Patriarh Daniel. Lucrările de restaurare şi amenajare ale casei au început în 2007 şi s-au realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Braşov, a preoţilor din Protopopiatele Braşov şi Bran - Zărneşti. Patriarhul, primit cu multă emoţie de credincioşii din Covasna şi Harghita După ce a părăsit satul Vlădeni, delegaţia oficială care l-a însoţit pe Întâistătătorul Bisericii noastre s-a îndreptat spre Şcheii Braşovului. Aici, întâmpinaţi de junii şcheieni, în tradiţionalul lor port şi cu steaguri în mâini, membrii delegaţiei s-au închinat în Biserica „Sfântul Nicolae“. În catedrala care a devenit neîncăpătoare pentru mulţimea de credincioşi s-a oficiat un Te Deum pentru primul patriarh al României care îi trece pragul. De altfel, în a doua parte a vizitei canonice în zona Braşovului, dar şi în Episcopia Covasnei şi Harghitei, PF Părinte Patriarh Daniel a vizitat mai multe lăcaşuri de credinţă şi cultură, lipsite până atunci de binecuvântarea vreunuia din cei şase patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul a fost primit cu foarte multă emoţie de credincioşii din aceste judeţe. Gazdă fiind, IPS Mitropolit Laurenţiu i-a mulţumit Părintelui Patriarh pentru vizita în biserica în care este „concentrată toată istoria Braşovului; la Prima Şcoală Românească (aflată în curtea bisericii), atestată documentar încă din secolul al XV-lea, generaţii întregi de preoţi şi credincioşi au trecut pe aici, păstrându-şi tradiţiile ca nimeni alţii. Un exemplu sunt şi străjerii aceştia care ne-au întâmpinat, junii din Şcheii Braşovului“. A doua zi, sâmbătă, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, însoţit de Mitropolitul Laurenţiu, dar şi de alţi ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, începând de dimineaţă, s-au îndreptat spre Episcopia Covasnei şi Harghitei, unde au vizitat mai multe biserici şi mănăstiri. La graniţă, delegaţia oficială a fost întâmpinată şi preluată de Episcopul Ioan, alături de autorităţile locale. Prima oprire s-a făcut la polul cel mai rece al României, Întorsura Buzăului, care însă s-a dovedit a avea locuitori cu o căldură sufletească mai puternică decât natura. În cuvântul adresat credincioşilor, Preafericirea Sa le-a spus că în acest loc, numit Întorsura Buzăului, prin lucrările pe care Arhiepiscopul Ioan le-a făcut în această parte a ţării, „se vede o cotitură în istoria bisericească a acestor plaiuri. Prin faptul că s-a înfiinţat o episopie nouă, păstorită de un episcop dinamic, înţelept, harnic şi cu mult elan misionar şi, în acelaşi timp, cu suflet bun; un om paşnic care ştie să convieţuiască aici, pe pământ românesc, cu alte etnii şi confesiuni şi prin aceasta are în suflet pacea Ierusalimului. Noi am venit aici pentru a confirma şi onora o lucrare foarte bogată şi binecuvântată de Dumnezeu. Vedem în această biserică un simbol al demnităţii româneşti şi un simbol al credinţei strămoşeşti“. Un moment emoţionant s-a desfăşurat în Târgul Secuiesc, la Biserica „Pogorârea Sfântului Duh“, aflată în minoritate în acest oraş. PF Părinte Patriarh le-a oferit binecuvântarea patriarhală celor câţiva credincioşi care îl aşteptau cu lacrimi în ochi. Pentru mica comunitate a românilor dintre secui, această zi a intrat în istoria mult zbuciumată a credincioşilor ortodocşi din Transilvania. Ziua s-a încheiat cu primirea solemnă şi săvârşirea slujbei de Te Deum la Catedrala episcopală din Miercurea Ciuc. Ridicarea la rang de Arhiepiscop onorific a PS Ioan Pe 23 august, la Miercurea Ciuc, s-a sărbătorit împlinirea a 15 ani de la înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit slujba Sfintei Liturghii, alături de un sobor de 15 ierarhi, la care au asistat peste 100 de preoţi şi aproximativ 5.000 de credincioşi. La final s-a oficiat ceremonia de ridicare în rang de arhiepiscop onorific a Preasfinţitului Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei. Episcopul Ioan a primit din mâinile Patriarhului Daniel al României, mantia, engolpionul, crucea pectorală, camilafca şi cârja de arhiepiscop. Această ridicare în rang onorifică a fost acordată ad personam IPS Arhiepiscop Ioan Selejan, şi nu Episcopiei, pentru că „Episcopia nu poate fi ridicată la rang de Arhiepiscopie, întrucât este foarte tânără. Statutul de organizare şi funcţionare a BOR prevede şi titlul de Arhiepiscop şi Mitropolit onorific, care se dă doar persoanei, nu tronului, scaunului episcopal, iar succesorii în scaunul respectiv sunt din nou doar episcopi“, după cum a spus Patriarhul Daniel, care a menţionat că acest titlu i s-a acordat IPS Ioan „pentru merite deosebite, pentru lucrările sale multiple care au ridicat această episcopie pe trepte noi de activitate pastorală şi misionară“. Şi textul Gramatei patriarhale, citit de IPS Laurenţiu al Ardealului, recunoaşte meritele arhipăstorului care „s-a remarcat prin activitate ierarhică pilduitoare, slujire chiriarhală deosebită a Bisericii noastre vreme de 15 ani, constând în lucrări misionar-pastorale şi administrative de excepţie, în scopul consolidării vieţii bisericeşti, creşterea numărului unităţilor bisericeşti, edificarea de noi lăcaşuri de cult, asigurarea personalului de cult şi a personalului neclerical necesar, restaurarea şi întărirea vieţii monahale, activităţi educative cultural-religioase şi editoriale, în sprijinul întăririi prezenţei ortodoxe şi româneşti în acest ţinut străbun“. Arhiepiscopul onorific Ioan a spus că mărturie a acestei distincţii sunt „aceşti credincioşi pe care am încercat, prin cuvântul lui Dumnezeu, prin har şi prin putere, să îi ajut, să-i ocrotesc şi să-i păzesc“. Acesta a menţionat că, în decursul celor 15 ani, credincioşii de aici au refăcut peste 130 de biserici, au ridicat 30 şi au construit şase mănăstiri, încât acum sunt opt mănăstiri şi două schituri. Ridicarea în rang a PS Ioan s-a făcut prin hotărârea 3691 a şedinţei Sfântului Sinod din 18-19 iunie 2009.