Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
Irak: Motive pentru a ne ruga
▲ Ucideri, răpiri, agresiuni, confiscări de bunuri, convertiri forţate, profanări de biserici, taxe pe care trebuie să le plătească musulmanilor, umilinţe de tot felul: de toate acestea au parte creştinii din Irak ▲
Vineri, 29 februarie, a fost răpit Paulos Faraj Rahho, arhiepiscop caldeean de Mosul (400 km nord de Bagdad). A fost sechestrat când părăsea biserica „Sfântul Duh“ din Mosul, după ce participase la Calea sfintei cruci, rit al Postului Mare din Biserica Catolică, în care se comemorează drumul lui Isus de la condamnarea la moarte până la răstignirea pe cruce şi depunerea sa în mormânt. Un grup înarmat a oprit vehiculul în care arhiepiscopul călătorea spre nord-estul oraşului Mosul. Trei tineri care îl însoţeau, printre care şi şoferul, au fost ucişi. Funeraliile lor au avut loc sâmbătă, 1 martie. Cu doar câteva luni în urmă, câţiva bărbaţi l-au ameninţat pe arhiepiscop pe stradă, îndreptând un pistol spre pieptul lui. La aflarea veştii, papa Benedict al XVI-lea a făcut apel pentru eliberarea arhiepiscopului. Duminică, 2 martie, Sfântul Părinte a reînnoit apelul. Subliniind că se roagă pentru sufletele celor trei tineri care au fost ucişi în timpul răpirii, papa şi-a exprimat „apropierea faţă de întreaga Biserică din Irak şi în special faţă de Biserica de rit caldeean, care se confruntă din nou cu o serioasă lovitură“ şi i-a încurajat „pe toţi păstorii şi credincioşii să fie tari şi neclintiţi în speranţă“. Mesajul papei se adaugă apelurilor şi rugăciunilor care vin din toată lumea creştină şi nu numai. Patriarhul caldeenilor, cardinalul Emmanuel al III-lea Delly, şi colaboratorii lui au cerut „ca iubitul prelat - care se află într-o stare foarte şubredă cu sănătatea - să fie eliberat imediat“. Într-un interviu pentru „LâOsservatore romano“, acelaşi cardinal a declarat că „aceia care răpesc nu au nici o religie de referinţă“, ci doar „un mesaj clar: a crea confuzie în ţară“. „Situaţia din Irak, în special cea din Bagdad, Kirkuk şi Mosul, nu este deloc liniştită, a spus cardinalul. Există multă tensiune între oameni: irakienii se tem de irakieni. Nu este o confruntare între creştini şi musulmani. Cu siguranţă, creştinii se află într-o situaţie dificilă, deoarece suntem o minoritate, dar acest lucru nu trebuie să ne provoace teamă… Pentru moment, nu avem nici o veste şi nici o revendicare a responsabilităţii din partea răpitorilor. Avem doar multă teamă, oamenii pleacă, merg în alte părţi. Rugăciunea este singura noastră mângâiere“. Apeluri în favoarea eliberării arhiepiscopului a transmis şi mons. Baptist Georges Cassmoussa, arhiepiscop de Mosul al sirienilor. De asemenea, principele iordanian, El Hassan Bin Talal, şi premierul irakian, Nuri Al Maliki. Acesta din urmă, într-un mesaj trimis marţi, 4 martie, creştinilor irakieni, a afirmat că orice atac împotriva creştinilor din Irak reprezintă un atac împotriva tuturor irakienilor: „Comunitatea creştină în Irak este un element cheie al societăţii irakiene şi parte indispensabilă a poporului şi civilizaţiei sale, iar orice agresiune împotriva fiilor noştri reprezintă o agresiune împotriva tuturor irakienilor“. Tot la Mosul, anul trecut, la 3 iunie, a fost ucis părintele Ragheef Aziz Ganni, unul dintre colaboratorii cei mai apropiaţi ai arhiepiscopului Rahho, care se află în aceste zile în mâinile răpitorilor. Împreună cu pr. Ganni, au fost ucişi trei subdiaconi ai Bisericii de rit caldeean: Barman Yousef Daoud, Ghasan Bidawid şi Wadid Hanna. Asasinarea a avut loc puţin după sfânta Liturghie, în faţa bisericii „Duhul Sfânt“. La 11 octombrie 2006, a fost ucis preotul siro-ortodox Paul Iskandar. În mai multe rânduri, episcopii din Irak au atras atenţia asupra persecuţiilor şi presiunilor de care au parte creştinii irakieni. Forţaţi să renunţe la credinţă, mulţi dintre ei au luat calea exilului spre Siria şi Iordania. Din cei peste un milion şi jumătate de creştini, au mai rămas astăzi mai puţin de 500.000. În Irak sunt comunităţi creştine de diferite rituri: caldeeni, siro-catolici, siro-ortodocşi, asirieni, armeni catolici şi ortodocşi, greco-melchiţi. Biserica caldeeană constituie majoritatea creştinilor irakieni. Sediul patriarhatului se află la Bagdad, unde trăieşte comunitatea cea mai numeroasă a acestei Biserici catolice orientale, care celebrează şi astăzi riturile proprii în limba aramaică, limba vorbită de Isus acum 2000 de ani. Se aude tot mai mult în aceste zile apelul de a nu-i abandona pe creştinii din Orientul Mijlociu, de a-i sprijini şi de a nu-i lăsa singuri. Evident, cel mai la îndemână sprijin este rugăciunea.