Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Istoricul şi aşteptările întâlnirii de la Sibiu

Istoricul şi aşteptările întâlnirii de la Sibiu

Un articol de: Cornel Cadar - 31 Aug, 2007

Se apropie Cea de-a III-a Adunare Ecumenică de la Sibiu. Peste 2.500 de delegaţi, catolici, ortodocşi şi protestanţi se vor întâlni, în perioada 4-9 septembrie, având ca temă „Lumina lui Hristos luminează tuturor. Speranţă de reînnoire şi unitate în Europa“.

În cadrul întâlnirii, promovată de Conferinţa Bisericilor Europene (CBE) şi de Consiliul Conferinţelor Episcopale Europene (CCEE), se vor dezbate teme din documentul „Carta ecumenică“ (Charta oecumenica), cu privire la spiritualitate, mărturie, Europa, religii, migraţie, pace şi justiţie.

Pentru a înţelege mai bine ceea ce se întâmplă la Sibiu, este important de a vedea ce a fost înainte.

Întâlnirea de la Sibiu a fost prezentată într-un ghid de 88 de pagini, realizat de Radio Vatican. Ghidul ilustrează – în trei părţi – istoria parcursului ecumenic promovat de CBE şi de CCEE.

Prima parte a ghidului descrie traseul întâlnirilor ecumenice europene precedente. A doua parte cuprinde articole şi documente de lucru ce descriu cele patru etape ale Adunării Ecumenice de la Sibiu. A treia parte a lucrării conţine, pe lângă alte documente, mesajele finale ale primelor două adunări ecumenice, de la Basel şi Graz, şi „Carta ecumenică“. Un capitol intitulat „Ecumenismul în magisteriul papei Benedict al XVI-lea“, prezintă o antologie de texte ecumenice ale Sfântului Părinte, din perioada 2005–2007.

Punctul de plecare îl constituie anul 1983, la Vancouver, în Canada, unde a avut loc Adunarea Consiliului Mondial al Bisericilor. Apelul lansat cu acea ocazie era ca toate Bisericile să se implice în favoarea dreptăţii, a păcii şi a integrităţii creaţiei. Ca răspuns la acest apel, CBE a încurajat convocarea unei adunări ecumenice de pace la care să participe Bisericile din toate ţările semnatare ale Actului final de la Helsinki, din anul 1975, şi a invitat CCEE să se alăture acestei iniţiative. Astfel, în parteneriat, CBE şi CCEE au pregătit adunarea de la Basel, oraş elveţian cu amprentă protestantă (15-21 mai 1989), cu tema „Dreptate şi pace“, cu scopul implicării creştinilor europeni în favoarea păcii, dreptăţii şi integrităţii creaţiei. A reunit 700 de delegaţi din toate ţările europene. Roadele adunării au fost importante: guvernul Ungariei şi-a deschis – în acelaşi an – graniţele spre Austria, iar Bisericile din estul Germaniei au avut un rol important în transformările care au culminat cu căderea zidului Berlinului.

Cea de-a doua Adunare Ecumenică a avut loc la Graz, oraş austriac cu o populaţie majoritar catolică (23-29 iunie 1997), cu tema: „Reconcilierea, dar al lui Dumnezeu şi izvor de viaţă nouă“. Au participat 700 de delegaţi oficiali din 124 de Biserici membre ale CBE şi din 34 de conferinţe episcopale din cadrul CCEE, precum şi peste 10 mii de creştini din întreaga Europă.

La Graz s-a elaborat un document final cuprinzând declaraţiile fundamentale legate de tema Celei de-a doua Adunări Ecumenice, dar şi un set de „Recomandări operative“. Cea de-a doua recomandare, în care se invită toate Bisericile din Europa „să elaboreze un document de studiu comun care să conţină o serie de obligaţii şi drepturi ecumenice fundamentale“, stă la baza structurii documentului numit „Charta oecumenica“. Documentul a fost semnat la întâlnirea de la Strasbourg, din 22 aprilie 2001.

Adunarea de la Sibiu, oraş predominant ortodox, este rodul întâlnirilor anterioare, dar şi al etapelor din ultimii ani, întreprinse de Bisericile creştine din Europa. Este vorba de câteva întâlniri premergătoare, cu scopul de a pregăti adunarea de la Sibiu. Astfel, prima etapă s-a desfăşurat la Roma (24-27 ianuarie 2006), unde au participat 150 de delegaţi din toată Europa; a doua etapă, desfăşurată la sfârşitul anului 2006 şi începutul acestui an, au constituit-o întâlnirile naţionale; a treia etapă a avut loc în oraşul german Lutherstadt-Wittenberg (15-18 februarie 2007), unde au participat 150 de delegaţi. Adunarea Ecumenică Europeană de la Sibiu va fi etapa a patra şi punctul culminant al acestui parcurs.

Care sunt aşteptările întâlnirii de la Sibiu?

Cu siguranţă se aşteaptă în primul rând răspunsuri la întrebările pe care societatea europeană şi le pune la acest început de mileniu. Sunt întrebări legate de semnificaţia vieţii, de scopul ei, de mersul înainte împreună în dialog unii cu alţii şi în solidaritate, de modalitatea în care spiritul evangheliei să poată pătrunde mai mult în societate, de posibilitatea de a trăi evanghelia în cultura timpului nostru. Se vor lua în discuţie teme actuale: libertatea religioasă, rolul laicilor, fenomenul migraţiei... Se aşteaptă o mărturie împreună despre Iisus Hristos, o mărturie despre speranţa pe care o dă evanghelia.

Mons. Aldo Giordano, secretar general al Consiliului Conferinţelor Episcopale din Europa, a declarat la Radio Vatican, cu privire la întâlnirea de la Sibiu: „Se aşteaptă ca această adunare să fie cu adevărat o nouă pornire la drum pentru a redescoperi acea lumină care să ne ajute să facem un pas înainte pe calea reconcilierii între creştini. Se aşteaptă, de asemenea, să vrem să ne întrebăm cu adevărat care este contribuţia pe care, în calitate de creştini, o putem avea la marile provocări ale Europei actuale şi la marile provocări ale lumii moderne. Ne gândim la noile interogative, cele legate de terorism, de marile naţiuni asiatice, problemele etice din sectorul biotehnologiei etc“.