Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
20 Dec, 2024
Iubirea fără margini a ucenicului faţă de marele Pavel (II)
Credinţa neprefăcută ce se sălăşluise în sufletul lui Timotei îl face pe Pavel să-l ia cu sine, alături de Sila, în a doua călătorie misionară. Tânărul Timotei devenise pentru Pavel ajutor, colaborator, frate, fiu drag şi drept întru Domnul1. Îşi începe ucenicia, precum odinioară Pavel la picioarele marelui Gamaliel, la unul dintre cei mai mari Apostoli, la un brav ostaş, cu spiritul neistovit întru credinţă, Apostolul Pavel. Acesta îşi împărtăşeşte învăţătura, credinţa, purtarea, proiectele, răbdarea, iubirea, stăruinţa, dar şi prigonirile, suferinţele, anii de prizonierat.
Din ziua aceea până la sfârşitul vieţii Sfântului Pavel, îl găsim pe Timotei lângă marele Apostol, ajutându-l la propovăduirea cuvântului, la organizarea Bisericilor întemeiate în cetăţile păgâne (Filipi, Tesalonic, Bereia, Corint, Efes) şi la scrierea unora din epistolele sale (II Corinteni, Filipeni, Coloseni, I şi II Tesaloniceni, Filimon). Fără el, Pavel se simţea oarecum stingher2. Prezenţa mereu vie, legătura dintre dascăl şi ucenic, apoi dintre protector şi protejat, dintre tată şi fiu3 va contribui, în mod deplin, la formarea autentică de slujitor bisericesc.
Tezaurul de viaţă şi de teologie pe care Timotei îl primeşte de la Sfântul Apostol Pavel în îndelungata ucenicie se remarcă prin valoare, calitate şi universalitate. Timotei este înţelepţit prin cele încredinţate lui de Apostol şi prin cunoaşterea Sfintei Scripturi (Tu însă rămâi în cele ce ai învăţat şi de care eşti încredinţat, deoarece ştii de la cine le-ai învăţat, şi fiindcă de mic copil cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să te înţelepţească spre mântuire, prin credinţa cea întru Hristos Iisus - II Timotei 3, 14-15), fiind bine pregătit pentru orice lucru bun (II Timotei 3, 17).
Timotei a învăţat de la Sfântul Apostol Pavel taina dreptei credinţe (I Timotei 3, 16) şi dreptarul cuvintelor sănătoase (II Timotei 1, 13). Începând cu responsabilităţile temporare venite de la învăţătorul său şi până la vrednicia de episcop al Efesului, Timotei câştigă titlul de bun chivernisitor al lucrurilor încredinţate, de bun luptător şi alergător pentru dobândirea cununei celei neveştejite.
Timotei venea să umple, lângă Apostolul neamurilor, un gol pe care-l lăsase Ioan Marcu (Fapte 15, 37-39)4. Acesta, fiindcă se despărţise de Pavel şi Barnaba în prima călătorie misionară, nu a mai fost luat de Pavel în cea de-a doua călătorie misionară.
Intrarea lui Timotei în ceata ucenicilor marelui Apostol va avea o mare importanţă în viaţa Sfântului Pavel.5 Timotei este socotit, pe bună dreptate, ca un dar al lui Dumnezeu făcut Apostolului, un ucenic cum nu mai este altul, într-un cuget cu Apostolul6: Căci nu am pe nimeni altul, la un gând cu mine şi care să-mi poarte grija cu adevărat (Filipeni 2, 20).
Din Epistola I către Timotei se poate observa clar că Duhul Sfânt l-a osebit, prin profeţie, ca slujitor al Evangheliei şi al Bisericii. El va fi şi acela spre care se vor îndrepta ultimele gânduri ale Apostolului.
Sfântul Apostol Pavel l-a luat cu sine pe Timotei la începutul celei de-a doua misiuni în Europa. Din Listra, grupul misionarilor creştini condus de Sfântul Pavel a străbătut Frigia şi ţinutul Galatiei, iar de acolo au coborât în Troa, unde Sfântului Pavel i s-a arătat într-o vedenie un bărbat macedonean care îl ruga: Treci în Macedonia şi ne ajută (Fapte 16, 9). Acesta a fost semnalul pentru trecerea cu corabia de la Troa la Samotracia, în Macedonia, pe pământul Europei, iar de acolo, prin Neapolis, la Filipi.
În acest oraş, Sfântul Pavel, însoţit de Sila, Luca şi de Timotei, a început propovăduirea Evangheliei în Europa, întemeind Biserica din Filipi. Alungarea duhului pitonicesc dintr-o femeie, de către Pavel, aducea drept consecinţă aruncarea în închisoare a lui Sila şi Pavel (Fapte 16, 16-24). Timotei şi Luca au rămas liberi, fiind consideraţi, probabil, mai puţin periculoşi7. Ei vor rămâne la Filipi o vreme pentru organizarea noii comunităţi.
Timotei va fi iarăşi alături de Apostolul Pavel în Bereea, unde, în urma predicii apostolice, Bisericii i s-au adăugat noi membri. Şi aici, în Bereea, după plecarea lui Pavel, Sila şi Timotei au rămas un timp pentru a-i întări în credinţă şi a-i mângâia pe credincioşii mâhniţi adânc de plecarea lui8.
Sfântul Apostol Pavel a plecat la Atena împreună cu un grup de însoţitori. De aici le-a cerut lui Sila şi Timotei să vină la el cât mai curând (Fapte 17, 15). După sosirea celor doi ucenici, veştile din Tesalonic produceau Apostolului grijă, întrucât creştinii erau persecutaţi mai ales de iudei, iar plecarea lui era inoportună. În faţa acestei situaţii, Apostolul, nemaiputând răbda (I Tesaloniceni 3, 1) să-i ştie pe credincioşii din Tesalonic fără mângâiere în grelele lor încercări, a luat măsura de a-l trimite pe Timotei la ei, deşi el însuşi ar fi dorit cu mare dor (I Tesaloniceni 2, 17) să-i vadă9.
Hotărârea de a-l trimite pe Timotei de lângă el reprezenta un sacrificiu pentru Pavel, deoarece Timotei îi devenise între timp un ajutor deosebit de preţios în lucrarea misionară, dovedind şi o filială afecţiune, şi un cald ataşament faţă de dascălul său. Apostolul îi va resimţi lipsa şi va aştepta cu nerăbdare revederea ucenicului iubit. Recomandând pe Timotei tesalonicenilor, Apostolul Pavel i-a făcut un luminos portret10 care atestă preţuirea de care se bucura.
Şi am trimis pe Timotei, fratele nostru şi slujitorul lui Dumnezeu şi împreună-lucrător cu noi la Evanghelia lui Hristos (I Tesaloniceni 3, 2).
Note:
1 Fernand Comte, Marile figuri ale Bibliei, traducere de Mihaela Voicu, editura Humanitas, 1995, p. 206.
2 Prof. Iustin Moisescu, Ierarhia bisericească în epoca apostolică, Editura Centrului Mitropolitan al Olteniei, 1955, p. 55.
3 Fernand Comte, op. cit., p. 206.
4 C. Spicq, Saint Paul, les Epitres pastorales, vol. I, colecţia „Etudes bibliques“, Paris, 1969, vol. I, p. 49, apud pr. prof. Gh. Sârbu, op. cit., p. 54.
5 Pr. prof. Gh. Sârbu, Epistola a II-a a Sfântului Apostol Pavel către Timotei, în „Studii Teologice“, nr. 2, 1986, p. 54.
6 Joachim Jeremias, Die Briefe on Timotheus und Titus, în „Das Neune Testament Duetsch“, Gottingen, 1975, p. 1, apud pr. prof. Gh. Sârbu, op. cit., p. 54.
7 Prof. univ. Iustin Moisescu, Activitatea Sfântului Apostol Pavel la Atena (Fapte 17, 16-34), în „Candela“, anul LVII, 1946, p. 56, n. 3, apud pr. prof. Gh. Sârbu, op. cit., p. 55.
8 Idem, p. 58, apud pr. prof. Gh. Sârbu, op. cit., p. 55.
9 Pr. dr. Haralambie Roventa, Epistola întâia către Tesaloniceni a Sfântului Apostol Pavel, Introducere şi comentariu, Bucureşti, 1938, pp. 69-70, apud pr. prof. Gh. Sârbu, op. cit., p. 55.
10 Pr. prof. Gh. Sârbu, op. cit., p. 56.
.jpg)
