Libertatea religioasă în lume

În peste 60 de ţări ale lumii libertatea religioasă, „piatra unghiulară“ a drepturilor omului, este grav încălcată. Aceasta este concluzia unui raport pentru anul 2008, prezentat, în urmă cu două săptămâni (23 octombrie), la Roma, Berlin, Paris şi Madrid. Persecuţii, violenţe, încălcări ale libertăţii religioase se înregistrează în orice parte a lumii şi sunt relatate mereu pe paginile ziarelor. Pentru a atrage atenţia asupra acestor situaţii, furnizând informaţii, fapte, mărturii despre evenimente care riscă să treacă sub tăcere sau să fie uitate, Asociaţia catolică internaţională „Ajutor Bisericii care suferă“ a întocmit „Raportul despre libertatea religioasă în lume 2008“, care însumează peste 600 de pagini, fiind scris în şase limbi: italiană, engleză, germană, franceză, spaniolă şi portugheză.

Părintele Joaquín Alliende, preşedintele Asociaţiei „Ajutor Bisericii care suferă“, prezentând raportul la Roma, a afirmat că „fără libertatea religioasă nu există democraţie şi nici pace în lume“. A clarificat apoi că raportul „răspunde la o necesitate a opiniei publice de a cunoaşte situaţia reală a drepturilor omului în general şi a libertăţii religioase în particular“. Toate acestea s-au făcut, aşa cum se citeşte în prefaţă, „cu speranţa întemeiată că o informare mai mare în această privinţă va genera o luare de cunoştinţă responsabilă şi va avea un efect stimulator asupra autorităţilor guvernamentale, politico-sociale şi religioase, în ţările în care libertatea religioasă şi drepturile omului în general nu sunt respectate în integritatea lor“.

Documentul nu este unul confesional. El ia în calcul situaţiile şi evenimentele cele mai recente în materie de libertate religioasă, făcând referinţă la orice circumstanţă care prezintă caracteristici de „impunere, constrângere, violenţă sau persecuţie cu privire la adepţii oricărei credinţe“. Nu se limitează numai la comunităţile creştine, dar ia în considerare problema oricărei fiinţe umane în căutare de adevăr şi a dreptului său la libertate religioasă.

Conform datelor prezentate, Asia stă în fruntea listei cu 10 din 13 ţări unde se înregistrează „limitări grave ale libertăţii religioase“.

Iese în evidenţă şi situaţia din Irak. De la începutul lunii septembrie, două mii de familii creştine au trebuit să abandoneze oraşul Mosul pentru a se refugia, din cauza persecuţiilor. Cu legea blasfemiei, şi situaţia din Pakistan s-a înrăutăţit.

Şi India iese în evidenţă. În ultimul timp, în multe locuri din această ţară s-a verificat o persecuţie dură faţă de creştini, din partea extremiştilor hinduşi. Au fost ucişi cel puţin 500 de creştini, au fost distruse locuinţe, spitale, biserici şi alte obiective sociale şi religioase. Creştinii sunt acuzaţi că determină convertiri forţate sau pentru bani în rândul populaţiei tribale şi a categoriei dalit (membri ai castei de jos, neacceptaţi de societate şi trăind în sărăcie).

Discriminări sunt şi în diferite regiuni ale Chinei. Ajunge să ne gândim la situaţia din Tibet. În raport se subliniază că religia cu cea mai mare creştere este creştinismul, cu 40 de milioane de persoane.

Lucrurile nu s-au schimbat nici în Coreea de Nord, unde sunt violări brutale faţă de budişti şi creştinii neînregistraţi în organizaţiile partidului. Singura lumină care în ultimii doi ani se evidenţiază e deschiderea faţă de Biserica Catolică şi misionarii protestanţi care au reuşit să intre cu mai multă uşurinţă prin operele umanitare.

De relevat şi situaţia din Indonezia, unde între marile ameninţări este terorismul, fiind atacate obiective „occidentale“, printre care biserici. În Nigeria domneşte sharia. În Myanmar, călugării budişti s-au aşezat în fruntea unei mişcări pacifiste pentru a denunţa abuzurile şi politica represivă a regimului militar care din anul 1962 conduce ţara cu duritate.

În Eritrea sunt reţinuţi cel puţin două mii de persoane pentru motive religioase, închise adesea în cazărmi militare fără proces juridic, fără asistenţă medicală. În august 2007 a fost dată o lege prin care toate structurile sociale ale Bisericii trebuiau să treacă la stat.

În Arabia Saudită libertatea religioasă este negată cel mai evident. Coranul este singura constituţie a ţării, şi sharia este legea fundamentală.

În Cuba, restricţiile libertăţii religioase contribuie la sărăcirea prezenţei tinerilor între credincioşii catolici şi a celebrărilor căsătoriilor în biserică.

De ce în lume este puţin interes faţă de libertatea religioasă şi cum se poate apăra acest drept? Răspunde la întrebare Elvira Zito, din biroul de presă al Asociaţiei „Ajutor Bisericii care suferă“: Cu siguranţă, interesul este mic, pentru că probabil s-a considerat, pentru mulţi ani, un drept secundar al persoanei. Numai în ultimii ani a crescut puţin interesul asupra temei. Ceea ce se poate face este înainte de toate informarea. Raportul are tocmai acest scop. În afară de aceasta, Asociaţia „Ajutor Bisericii care suferă“, care de 60 de ani realizează proiecte pentru Biserica persecutată, subliniază importanţa intervenţiilor concrete, în aşa fel încât creştinii liberi să poată lua poverile celor care nu se bucură pe deplin sau chiar suferă negarea acestui drept“.