Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Mamaia şi… presa literară

Mamaia şi… presa literară

Un articol de: Lucian Vasiliu - 11 Septembrie 2007

▲ O iniţiativă excepţională, finanţată de Ministerul Culturii şi Cultelor, prin programul PROMOCULT 2007, şi susţinută de Consiliul Judeţean Constanţa ▲

Mamaia noastră consacrată, staţiunea turistică de lângă Constanţa, ne-a reunit nu pentru plajă şi promenadă cu telegondola, ci la primul FORUM EUROPEAN AL REVISTELOR LITERARE! Manifestare unică în Europa…

Iniţiativă excepţională, această primă ediţie se datorează proiectului FEDCR (Federaţia Editorilor şi Difuzorilor de Carte din România) şi APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România), eveniment finanţat de Ministerul Culturii şi Cultelor, prin programul PROMOCULT 2007, şi susţinut, eficient, de Consiliul Judeţean Constanţa.

Cele două zile de colocvii şi dezbateri au beneficiat de prezenţa unor reviste şi nume importante din 10 ţări (Spania, Franţa, Belgia, Austria, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina, dar şi Israel şi SUA).

Au fost prezenţi, din ţară, scriitori reprezentând reviste literare arondate la APLER, precum George Vulturescu („Poesis“, Satu Mare), Gellu Dorian („Hyperion“, Botoşani), Marin Codreanu („Euromuseum“, Bucureşti), Dumitru Augustin Doman („Argeş“, Piteşti), Mircea Ghiţulescu („Drama“, Bucureşti), Ioan Matiuţ („Arca“, Arad), Sterian Vicol („Porto Franco“, Galaţi)…

Colocviul „Europa literaturilor şi jurnalismul (multi)cultural“, formulat de scriitorul Mircea Muthu (decanul Facultăţii de Litere din Cluj) a născut fertile intervenţii în încercarea unor precizări metodologice (sintagme precum „multicultural/intercultural/transcultural“, decodări ale unor termeni precum „caiete“, reviste, ziare, determinări socio-politice, economice, lingvistice, tematice).

S-a vorbit despre strategii necesare, despre finalităţi prezumate ale multiculturalismului în jurnalistică, întâlnirea beneficiind şi de o bună prezenţă a mijloacelor de comunicare în masă, precum Mădălina Cerban („Mediafax“), Clara Mărgineanu (TVR Cultural), Cornelia Maria Savu (revista „Cultura“), Constantin Stan („Ziarul financiar“/„Ziarul de duminică“), Valentin Talpalaru (Radio Iaşi).

Jean-Max Tixier (revista „Autre-Sud“, Marsilia), Menachem Falek (revista „Moznaim“, Israel), Aron Gaal (scriitor, Ungaria), Guy Lega (Belgia), Adrian Mac Liman (Revista Uniunii Scriitorilor Spania), Zoran Pesic (revista „Gradina“, Serbia), Neli Pigouleva (revista „Brod“, Bulgaria), Peter Waugh (revista „Subdream“, Austria), Vasile Tărâţanu (reprezentând trei reviste de la Cernăuţi) au relevat aspecte particulare ale multi/inter/transculturalismului contemporan, pe fond de generale asemănări.

Dezbaterile de a doua zi („Supravieţuirea revistelor literare şi promovarea culturii vii“, precum şi „Spiritul critic versus spiritul comercial“) au consonat în multe situaţii (resurse, buget, constrângeri). A fost reargumentată necesitatea subvenţiei, indiferent de ţară, de laboratorul de creaţie al fiecărei reviste, ca investiţie pe termen mediu şi lung în cultura fiecărei naţiuni, într-un concert amplu al dialogului, al promovării şi afirmării culturii vii contemporane.

Între inspiraţii moderatori, pe lângă francezii Yves Broussard şi Jean-Max Tixier, remarcabili au fost ieşenii Cassian Maria Spiridon şi Valeriu Stancu.

Datorăm acestei prime ediţii a Forumului şi încercarea de a finaliza o Asociaţie a Presei Literare din Europa, pentru a ne cunoaşte mai bine, pentru a coopera, pentru a rezista în disputa cu incultura, impostura, agresivitatea.

Menţionăm eforturile deosebite pentru încununarea acestui proiect datorate lui Ion Tomescu (preşedintele FEDRC şi APLER), Danielei Tomescu şi echipei (care au editat şi catalogul „pagini literare.ro“ şi au lansat programul „Agentul literar 007“).