Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Mântuirea prin familie

Mântuirea prin familie

Un articol de: Bogdan-Aurel Teleanu - 08 Apr, 2011

În ciuda faptului că 2011 a fost declarat Anul omagial al Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii în Patriarhia Română, opinia publică din ţara noastră este zguduită mai mult ca oricând de scandaluri de presă care nu fac altceva decât să încurajeze "cultura" divorţului. Cu toate că destrămarea unei familii nu ar trebui să fie dictată de agenda publică, conform principiului că nimeni şi nimic nu trebuie să se interpună între soţ şi soţie, cele mai bolnave concepţii de viaţă care conţin seminţele otrăvitoare ale desfrâului şi luxului, ale risipei şi anarhiei, încearcă să răstoarne normele sănătoase de convieţuire umană din societatea românească, intoxicând cu subiecte deprimante spiritul profund creştin al acestui popor.

Aceste seminţe otrăvitoare pentru viaţa de familie, care încolţesc pe fondul exacerbării nevoii de stabilitate financiară, nu fac altceva decât să accentueze gradul de depresie de care suferă tot mai mulţi dintre români (circa 9% dintre adulţi), conform unui studiu realizat recent de Liga Română de Sănătate Mintală. Chiar dacă fericirea, iar nu disperarea, ar trebui să constituie nota profundă şi dominantă a omului, de cele mai multe ori interesul pentru dobândirea securităţii financiare inversează grav acest raport. Tragedia este că românii - fie că sunt săraci, fie că sunt bogaţi - au ajuns să se bucure prea mult pentru mărunţişuri, în timp ce se panichează în faţa aspectelor majore ale vieţii, aşa cum este de pildă creşterea şi îngrijirea propriilor copii. Din păcate, intimidaţi de exagerarea nevoilor financiare, tinerii români aleg fie să amâne căsătoria, fie să practice căsătoria din interes, ajungând la adulter, divorţ, avort şi pruncucidere.

Cu toate că fiecare căsnicie este specială, în sensul că nu seamănă una cu alta, adevărul este că pericolul comun care ameninţă viaţa de familie nu este mult invocata instabilitate financiară, care-i îmbolnăveşte în general de depresie pe români, ci propria lor fanfaronadă. Din teribilism, mulţi dintre aceştia au tendinţa de a crea o falsă impresie în privinţa puterii pe care o deţin, pregătindu-şi, de fapt, falimentul propriei lor familii. Astfel, în timp ce nu au ce pune pe masă copiilor, ei îşi etalează cu mândrie maşinile şi hainele scumpe; în timp ce se chinuie să-şi găsească un loc de muncă prin alte ţări, îi fac invidioşi pe ceilalţi membri ai familiei sau pe prietenii rămaşi acasă.

Pentru a avea o căsnicie frumoasă şi fericită este nevoie nu de bani şi de imagine, ci doar de dorinţa fiecăruia de a dobândi sfinţenia şi mântuirea prin viaţa de familie. În esenţă, căsătoria este un act binecuvântat de Dumnezeu prin care soţii devin, prin naşterea de copii, creatorii unei lumi noi care trebuie pregătită pentru înviere, iar nu pentru moarte. De aceea, în contextul dilemelor cu care se confruntă românii, este de aşteptat ca recuperarea valorilor autentice ale vieţii de familie să se realizeze şi cu ajutorul Bisericii, singura în măsură să apere modelul familiei tradiţionale. Atât timp cât tinerii căsătoriţi vor preţui Sfânta Taină a Cununiei şi vor respecta cu toată seriozitatea principiile de viaţă bisericeşti şi sfaturile preoţilor în această privinţă, fără a încerca să le minimalizeze, vor avea parte de o căsătorie pe măsura instituţiei care le-a garantat-o, adică veşnică şi indestructibilă, aşa cum este şi Biserica în care ei s-au legat pe viaţă înaintea lui Dumnezeu.