Manual despre câteva nedumeriri (Enchidirion)

Manual despre câteva nedumeriri […] compus de preaînţeleptul şi învăţatul profesor Ioan Cariofil mare logofăt al Marii Biserici a lui Hristos, după cererea prea nobilului… Domn Constantin Cantacuzino şi dedicat preaînaltului şi evlaviosului principe Io Constantin Basarab Voievod a toată Ungrovlahia, păstorind preasfinţitul şi de Dumnezeu alesul Mitropolit, Domnul Domn Theodosie. S‑a tipărit în cinstita mănăstire Snagov, în anul de la Hristos 1697.

În prefaţa Sfântului Antim Ivireanul dedicată domnitorului martir Constantin Brâncoveanu se precizează contextul publicării acestei interesante lucrări la care noi adăugăm acum câteva precizări. Învăţatul Ioan Cariofil, fost mare logofăt al Patriarhiei din Constantinopol, având unele păreri teologice pe care nu le‑a explicat îndeajuns, a intrat în conflict cu fostul său elev, Alexandru Mavrocordat, şi cu Patriarhul Dositei al Ierusalimului, care l‑a declarat pe Ioan Cariofil calvinist eretic la un sinod ad‑hoc din anul 1691. Dositei avea să şi tipărească în 1694 la Iaşi o cărticică în care Ioan Cariofil era blamat şi condamnat ca eretic. Urmare condamnării din 1691, Ioan Cariofil a fost izgonit din Constantinopol, venind la Bucureşti, unde a găsit o mare preţuire la domnitorul Constantin Brâncoveanu, care îl cunoştea mai de mult. Ioan Cariofil era prieten şi cu stolnicul Constantin Cantacuzino, căruia el i‑a răspuns în scris la o mulţime de chestiuni şi nedumeriri teologice.

Ioan Cariofil a murit în 1692 la Mănăstirea Radu Vodă, unde găzduise şi în care a şi fost îngropat. Mai târziu, în 1697, din dorinţa domnitorului Constantin Brâncoveanu, Sfântul Antim Ivireanul a luat de la stolnicul Constantin Cantacuzino cartea cu răspunsuri teologice în greacă a lui Ioan Cariofil şi a tipărit‑o la Snagov. Volumul are 4 file numerotate în josul paginii la care se adaugă alte 46 de file numerotate în partea de sus, în greacă. Această lucrare dogmatică reabilita memoria învăţatului Ioan Cariofil, acuzat şi condamnat pe nedrept. O traducere în limba română a cărţii se află în manuscrisul nr. 458 de la Biblioteca Academiei Române. Biblioteca Sfântului Sinod deţine trei exemplare din tipăritura la care a ostenit Sfântul Antim pe când era egumen la Mănăstirea Snagov.