Mesajul Sibiului: a-l duce împreună pe Cristos Europei şi lumii

Cea de-a III-a Adunare Ecumenică Europeană de la Sibiu s-a încheiat, dar reflecţiile asupra a ceea ce înseamnă evenimentul continuă.

Peste 2.500 de delegaţi catolici, ortodocşi, anglicani, metodişti şi de alte confesiuni au căutat să răspundă, în cadrul întâlnirii de la Sibiu (5-9 septembrie), marilor provocări pe care creştinii le întâlnesc în Europa. Care este mesajul Sibiului?

Ceea ce uneşte, este mult mai mult decât ceea ce desparte

Documentul final subliniază că ceea ce uneşte este mult mai mult decât ceea ce desparte şi face un apel la creştini de a fi mai uniţi pentru a-l duce pe Cristos Europei şi lumii. Mesajul final porneşte de la tema întâlnirii de la Sibiu şi se dezvoltă pe trei direcţii: „Lumina lui Cristos în Biserică“, „Lumina lui Cristos în Europa“ şi „Lumina lui Cristos în lumea întreagă“. Sunt prezente zece recomandări pe care adunarea de la Sibiu le face Bisericilor. În mesaj este exprimată dorinţa Bisericilor de a afirma ceea ce este în comun, de a înainta împreună pe făgaşul ecumenismului şi de a colabora în chestiunile practice pentru Europa, pentru valorile creştine.

În cadrul conferinţelor şi intervenţiilor s-au atins punctele fundamentale, inclusiv punctele care reprezintă dificultăţi. Astfel, card. Walter Kasper din partea catolicismului, mitropolitul Kirill de Smolensk şi Kalinigrad, şeful cu relaţiile ecumenice din partea Bisericii Ortodoxe Ruse, şi episcopul Wolfgang Huber, preşedinte al Conciliului Bisericii Evanghelice din Germania, pentru protestanţi au vorbit despre dificultăţile care există astăzi în cadrul ecumenismului. Există diferenţe în a înţelege Biserica, dar există concordanţă în ceea ce priveşte crezul despre Isus Cristos. De aici necesitatea vestirii lui Cristos în lumea europeană, „unde se vede oboseala când e vorba de credinţă“.

Cardinalul Walter Kasper, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creştinilor, a arătat că „prin diferenţele dintre noi am întunecat lumina lui Isus Cristos în ochii multor oameni“ şi că în lucrarea ecumenică trebuie căutate punctele comune. Ecumenismul este un dar prin care recunoaştem apropierea dintre fraţi.

Cardinalul german a revenit asupra criticilor din partea lumii evanghelice care au fost aduse recentului document al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, care reaminteşte afirmaţiile Conciliului Vatican II cu privire la Biserica Catolică: „Intenţia noastră nu a fost de a supăra sau a înjosi pe cineva… Un ecumenism creştin blând care vrea să fie doar amabil cu noi nu ne ajută cu nimic în viitor“. Cu alte cuvinte, păstrăm lucrurile pe care le avem în comun ţinând cont şi de diferenţe, a subliniat cardinalul. Şi principalele diferenţe sunt cu privire „la transmiterea concretă a mântuirii şi la Biserica văzută“. Convertirea, rugăciunea şi îmbogăţirea reciprocă sunt soluţii pentru a merge înainte.

Scopul este unitatea, nu uniformizarea Europei

Cu privire la Europa, cardinalul a apreciat că „se află astăzi în pericolul nu numai de a trăda idealurile, ci de a le uita“; Europa se confruntă cu pericolul de a-şi uita propriile idealuri, înfruntând ameninţări precum „uitarea de Dumnezeu…, indiferenţa, superficialitatea, individualismul şi lipsa pregătirii pentru binele comun şi a sacrificiului în acest sens“. „Scopul nostru este unitatea, nu uniformizarea Europei“, a spus cardinalul Kasper, insistând asupra importanţei menţinerii trăsăturilor care ne definesc pe fiecare.

Prof. Wolfgang Huber a vorbit despre ceea ce, în opinia lui, îngreunează mersul ecumenic şi cere o nouă abordare comună pentru a depăşi situaţia de stagnare. A făcut referinţă în special la documentul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei cu privire la Biserică. „Continuăm oricum călătoria noastră împreună - a spus pastorul evanghelic - călăuziţi de Duhul Sfânt“. A cerut, de asemenea, continuarea dialogului în privinţa Botezului.

Mitropolitul Kirill a subliniat că mişcarea ecumenică este afectată de ruptura dintre Biserici referitoare la valorile morale pentru că nu există din partea Bisericilor aceeaşi percepţie asupra valorilor morale: „Aşa cum înţeleg, din adâncul tradiţiei mele şi din adâncul culturii mele, ne apropiem de o criză a fenomenului ecumenic. Bineînţeles, noi încercăm să depăşim divizarea istorică a creştinismului, încercam să continuăm dialogul religios pentru a găsi o cale pentru viitor“. În opinia sa, delegaţii prezenţi la reuniune au evitat să pună în discuţie ideea de păcat: „Nimeni nu a vorbit de păcate şi despre percepţia creştină asupra păcatului. Ideea de păcat, improprie pentru o filozofie liberală şi pentru o teorie politică liberală, este crucială pentru creştinism“.

Suflet pentru popoarele europene

Apreciate au fost şi discursurile lui José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, şi Andrea Riccardi, fondatorul Comunităţii „Sfântul Egidiu“. Astfel, José Manuel Barroso, după ce a amintit de importanţa istorică a drumului ecumenic început la Basel, a subliniat că tratatul european recunoaşte explicit contribuţia specifică a Bisericilor şi comunităţilor religioase la unificare, fiind şi mai importantă când se înscrie într-un spirit ecumenic. „Ecumenismul poate să contribuie la consolidarea valorilor cu care o mare parte a cetăţenilor Europei se identifică“. Barroso s-a referit la rolul papei Ioan Paul al II-lea în unificarea dintre Orient şi Occident, amintind că, datorită operei sale ecumenice, Europa poate respira astăzi cu „plămânii plini“. Numai bazându-se pe valori precise - a adăugat -, Uniunea va putea fi mai mult decât o piaţă economică sau o societate de interese.

Andrea Riccardi a invitat la recunoaşterea responsabilităţii pe care creştinii o au în privinţa păcii şi fraternităţii. În faţa bolnavilor de SIDA în Africa, Europa „trăieşte în bucurii şi petrece, în timp ce Lazăr moare înaintea uşii sale“, a amintit Riccardi, descriind o Europă închisă în sine, chinuită de teamă, de zgârcenie, de naţionalisme şi tentată să risipească moştenirea ei de pace. „Cum putem ajuta Europa să nu trăiască pentru sine?“, s-a întrebat Riccardi. Răspunsul: „Creştinii care trăiesc într-un mod fratern - şi acesta este ecumenismul - trebuie să fie sufletul pentru popoarele europene, pentru ca acestea să trăiască într-o mai mare unitate“.