Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Migranţii şi refugiaţii, în centrul atenţiei

Migranţii şi refugiaţii, în centrul atenţiei

Un articol de: Cornel Cadar - 13 Ian, 2012

Mâine se va celebra cea de-a 98-a Zi Mondială a Migrantului şi a Refugiatului, cu tema: "Migraţiile şi noua evanghelizare", ocazie de a reflecta la vastul şi complexul fenomen al mobilităţii umane.

Împinşi de sărăcie, de conflictele armate, de catastrofe naturale sau de prigoane, peste 190 de milioane de oameni trăiesc astăzi departe de ţara natală. În lume, o persoană din 30 a fost nevoită să-şi părăsească ţara. Experţii spun că în secolul nostru peste două sute de milioane de persoane se vor adăuga la numărul actual de migranţi.

Potrivit ultimelor statistici, numai în Italia sunt prezente peste 5 milioane de persoane din 198 de ţări. În anul 2010, numărul migranţilor creştini se ridica la peste două milioane şi jumătate, aproape 59% din totalul străinilor rezidenţi în Italia. Între aceştia, catolicii sunt circa un milion, care se adaugă credincioşilor ortodocşi şi protestanţi. Pentru ei, parohiile şi diferitele instituţii din Italia şi-au propus să dezvolte mai mult reţeaua de primire. De asemenea, se preocupă de minorii străini neînsoţiţi şi de studenţii internaţionali, actualmente aproape 4 milioane, cu o creştere ce se estimează la peste 7 milioane în 2025.

Anul acesta, mesajul lui Benedict al XVI-lea cheamă Biserica să procedeze la o nouă evanghelizare: o angajare ce trebuie să aibă loc într-un context cu totul nou, caracterizat de o tot mai mare intensitate a fluxurilor migratorii. De aici necesitatea de a găsi noi strategii pastorale, noi metode pentru ca migranţii să fie întăriţi, să-şi păstreze experienţa de credinţă şi să devină ei înşişi mărturisitori ai Evangheliei în locurile în care se află.

Arhiepiscopul Antonio Maria Vegliò, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Pastorala Migranţilor şi Itineranţilor, face următoarea reflecţie, publicată în revista "Migranti press" şi reluată de Radio Vatican: "Fenomenul migraţiei duce la un amestec de persoane şi de popoare, fiecare cu propriile caracteristici sociale, culturale şi religioase. Acest proces deschide drumuri unice pentru evanghelizare, căci oferă comunităţii creştine ocazia de a-L mărturisi pe Iisus Hristos, mai ales printr-un dialog respectuos şi prin mărturia concretă a solidarităţii. Migranţii pot de asemenea trezi conştiinţa creştină adormită, rechemând la o viaţă creştină mai coerentă".

Din partea creştinilor din ţările de primire se cere solidaritate, respectarea şi apărarea demnităţii şi drepturilor migranţilor şi susţinerea eforturilor acestora de a se integra, fără a-şi pierde identitatea umană şi creştină. Din partea migranţilor se cere să conştientizeze îndatoririle pe care le au faţă de societatea care-i primeşte.

În mesajul Papei se face apel şi la mijloacele de comunicare socială. Cunoscând impactul pe care-l are mass-media asupra opiniei publice, aceasta este invitată să se preocupe de furnizarea de ştiri corecte, evitând termeni demagogici care urmăresc denigrarea migranţilor. În afară de răspândirea unei culturi a solidarităţii, contribuţia mijloacelor de comunicare este necesară şi pentru sensibilizarea societăţii faţă de situaţiile în care drepturile refugiaţilor sunt încălcate.

Ziua de mâine ne îndreaptă şi spre străinii care lucrează sau învaţă în România. În Iaşi, de exemplu, în ultima zi a anului trecut, la catedrala catolică a fost o întâlnire cu aproape 120 de bărbaţi din Sri Lanka, o ţară insulară din sudul Asiei, în Oceanul Indian. În cadrul unui prânz, oferit de măicuţele din Congregaţia "Surorile Providenţei", ei au povestit greutăţile prin care trec şi speranţa că prin efortul pe care îl fac vor îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale familiilor din ţara lor. Episcopul Petru Gherghel a vorbit cu ei, i-a ascultat şi i-a încurajat. Printre aceştia, 24 sunt catolici. Pentru ei şi pentru alţii care lucrează sau studiază în Iaşi a început să se celebreze în catedrală o Liturghie în limba engleză.

Există însă şi o faţă mai puţin văzută a migraţiei. Dincolo de greutăţile pe care le întâlnesc în muncă, de umilinţa pe care adesea trebuie s-o suporte, de faptul că unii sunt arătaţi cu degetul şi desconsideraţi pentru că sunt străini, migraţia aduce cu sine şi alte dificultăţi. Recent, într-un sat din Moldova am întâlnit o mamă care creşte trei copii. Soţul lucrează într-un oraş din Italia de mai mulţi ani. Acolo a găsit pe altcineva şi a dat uitării familia din ţară. Ca această familie sunt multe altele. La acest fenomen se adaugă drama copiilor şi adolescenţilor rămaşi acasă, care sunt crescuţi de unul dintre părinţi, în cazul în care nu au fost lăsaţi în grija bunicilor sau a rudelor. Apoi, în locurile depărtate de ţară, mulţi au uitat drumul spre Biserică şi s-au îndepărtat de credinţă.

Ziua Mondială a Migrantului şi a Refugiatului ne cheamă să reflectăm la toate acestea şi ne invită să înălţăm o rugăciune pentru cei plecaţi în căutarea unor condiţii mai bune de viaţă.