Un sultan luminat și reformist, Abdul-Medjid, a reușit să pună la loc în 1852 steaua de argint furată din Biserica Nașterii Domnului din Betleem, pe care scria așa: „Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus es
23 Dec, 2024
„Ne informăm despre Domnul Hristos, ca să ne facem o legătură cu El“
Credinţa noastră creştină este o credinţă care ne angajează practic. Noi nu ne informăm despre Domnul Hristos doar aşa, ca să ştim ceva despre El, ci ne informăm despre Domnul Hristos, ca să ne facem o legătură cu El. În creştinism, mântuirea nu se realizează prin puterile omului, chiar dacă mântuirea este - zicem noi - un proces de înaintare în viaţa duhovnicească, în primul rând de eliberare de păcat, de eliberare de neştiinţă şi de necredinţă; este un proces de înaintare în viaţa duhovnicească nu atât prin puterile omului, ci, mai ales, prin intervenţia lui Dumnezeu. Totuşi, are şi omul partea lui de contribuţie. De aceea, în termeni teologici, se spune că mântuirea este o faptă „teandrică“, adică ceva în care se întâlneşte Theos - Dumnezeu - cu andros - bărbatul -, adică un om angajat spre bine. Deci, mântuirea este o faptă teandrică, este mai ales un proces teandric. Când ne gândim la mântuire, ne gândim la o parte a urcuşului duhovnicesc care, în general, este considerat ca având trei trepte: mântuirea, desăvârşirea şi îndumnezeirea.
.jpg)
