Un sultan luminat și reformist, Abdul-Medjid, a reușit să pună la loc în 1852 steaua de argint furată din Biserica Nașterii Domnului din Betleem, pe care scria așa: „Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus es
Nicolae Lungu, mare maestru al artei coralei româneşti
Anul acesta s-au împlinit 111 ani de la naşterea profesorului, dirijorului şi compozitorului Nicolae Lungu, mentorul meu profesional şi spiritual, care a devenit un "model desăvârşit de slujitor al artei sunetelor, pusă în slujba Bisericii noastre strămoşeşti şi a poporului drept-credincios".
La Dobrodor, judeţul Dolj, loc binecuvântat de Dumnezeu pentru munca neostoită şi cinstită a oamenilor de acolo, avea să se nască la 2 martie 1900 cel care avea să devină nu numai un nume de răsunet al Dobridorului, ci chiar să se înscrie în "galeria perenă a figurilor de frunte ale intelectualităţii româneşti", după cum spunea discipolul lui N. Lungu, Valetin Teodorian, în monografia "Pagini din viaţa muzicianului Nicolae Lungu", 1993, Editura Holy-Press. În atmosfera spirituală a localităţii Dobridor, Nicolae Lungu şi-a petrecut copilăria şi a făcut şcoala primară. Acolo, la şcoala satului şi a Bisericii a primit cea mai bună educaţie patriotică şi religioasă, deprinzând cântatul vocal şi chiar instrumental (la vioară, fluier şi caval) de la învăţătorul şi preotul satului şi sub supravegherea unui frate mai mare care era absolvent al "serioasei Şcoli Normale din Craiova, unde profesa bunul pedagog şi compozitor George Fotino".
Părinţii săi, văzând înclinaţiile fiului lor, care se "împărţea între: Şcoală, Muzică şi Biserică, au luat hotărârea de a-l determina să îmbrăţişeze chemarea preoţească". Aşa se face că în anul 1911 pleacă la Bucureşti şi reuşeşte să intre, ca bursier, la Seminarul Central. Studiile sale următoare, ca de altfel întreaga sa viaţă, au continuat sub oblăduirea comandamentelor religioase creştine, pe care şi le-a impropriat în familie şi în şcolile teologice (seminarul şi apoi în Facultatea de Teologie), precum şi la Conservatorul de Muzică din Bucureşti. Întreaga sa activitate pedagogică şi artistică, în calitate de profesor de muzică (la mai multe licee din Bucureşti) şi conferenţiar la Institutul Teologic din Bucureşti), de dirijor de cor (la mai multe coruri bisericeşti şi laice) şi de compozitor de muzică bisericească şi populară românească, poate fi aşezată pe cea mai înaltă treaptă a artei corale interpretative româneşti, mai ales prin activitatea desfăşurată de Corala "România" (formaţie corală de prestigiu, înfiinţată şi condusă de Nicolae Lungu), timp de 22 de ani (între 1935 şi 1947), şi continuată de Corala Patriarhiei, până la sfârşitul vieţii sale.
Recunoştinţă
Pătruns fiind de o profundă recunoştinţă şi incomparabilă preţuire pentru profesorul, dirijorul, compozitorul şi "omul" Nicolae Lungu, mentorul şi îndrumătorul meu profesional şi spiritual, ca de altfel al mai multor discipoli care au fost atraşi de acest "model de slujitor al artei sunetelor", pusă în slujba Bisericii noastre strămoşeşti şi a poporului român drept-credincios, îmi exprim - cu deosebit respect - cele mai sincere sentimente de dragoste şi comuniune spirituală faţă de mentorul meu cel mai drag, în anul acesta, când aniversăm 111 ani de la naşterea sa şi comemorăm 18 ani de la trecerea sa la cele veşnice.
Nicolae Lungu este "un adevărat sacerdot al artei corale bisericeşti" şi cel mai strălucit exemplu de totală dăruire şi aleasă ţinută profesională în întreaga istorie a artei interpretative corale româneşti. Cele aproape opt decenii (1920-1993) de activitate muzicală, ca dirijor, profesor şi compozitor, au dăltuit "chipul unui mare muzician român", spre care şi-au îndreptat şi îşi vor îndrepta şi mai mult privirile cei mai mulţi dintre iubitorii artei corale româneşti. Remarcabila activitate profesională a acestui "mare maestru al artei corale româneşti" a impulsionat şi contaminat favorabil strădaniile artistice ale multor muzicieni care s-au apropiat de arta corală: interpreţi şi compozitori, în a doua jumătate a
secolului trecut, astfel încât să se menţină şi să se amplifice prestigiul artei corale româneşti atât în ţară, cât şi în afara graniţelor ei.
"Nicolae Lungu este "un adevărat sacerdot al artei corale bisericeşti" şi cel mai strălucit exemplu de totală dăruire şi aleasă ţinută profesională în întreaga istorie a artei interpretative corale româneşti."