De mic copil, poveștile îmi desenau lumea, iar frumuseţea lor părea să curgă din gura celor mai în vârstă ca un izvor fără sfârșit. Basmele, sărbătorile, legendele erau ca niște fire de aur pe care doar Dumnezeu știe de unde și cum le țeseau. Le ascultam fascinat și, cu trecerea anilor, am început să le notez într-un caiet simplu, al cărui cotor păstrează acum povara celor 60 de ani trecuți peste el. În filele lui s-au adunat amintiri, poezii și mărunțișuri aparent irelevante, dar care pentru mine poartă sufletul copilăriei.
Nu cred în înfrângere
De multe ori credem că ne aflăm în situaţii prin care nimeni niciodată înaintea noastră nu a mai trecut. Dacă suntem totuşi sinceri, ne dăm repede seama că nu există astfel de ipostaze. Practic vorbind, există câteva scenarii şi toate au fost puse în scenă de mai multe ori înaintea noastră. Nu trebuie să uităm niciodată că sunt oameni care au depăşit orice situaţie dificilă imaginabilă, chiar şi pe cele care par absolut fără speranţă. Poate că la fel le-a părut şi lor, însă au descoperit o cale, o soluţie, o modalitate de înfrângere a obstacolului respectiv.



.jpg)