O mie de ani de istorie

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba-Iulia împlineşte anul acesta o mie de ani de la înfiinţare. Anul jubiliar, care are mottoul „Cu Cristos pentru o mie de ani“, se va încheia marţi, 29 septembrie, când va fi sărbătorit Sfântul Arhanghel Mihail, patronul catedralei şi al arhidiecezei.

Marţi, la ora 10:00, cardinalul Franc Rodé, prefectul Congregaţiei pentru Institutele de Viaţă Consacrată şi Societăţile de Viaţă Apostolică, delegatul special al Papei Benedict al XVI-lea, va oficia Sfânta Liturghie, la care vor participa episcopi romano-catolici şi greco-catolici din ţară şi din străinătate, delegaţi ai Bisericii Ortodoxe Române, ai altor Biserici, precum şi oficialităţi.

„Celebrările mileniului arhidiecezei să fie ocazia prielnică pentru intensificarea fervorii religioase în sufletele credincioşilor şi pentru întărirea credinţei“, notează Papa Benedict al XVI-lea în scrisoarea încredinţată cardinalului trimis special.

În jurul cifrei o mie s-au organizat în ultimele luni diverse expoziţii şi manifestări.

Astăzi, la ora 20:00, va avea loc în catedrală un concert susţinut de Corul Naţional de Cameră Madrigal din Bucureşti. Luni seara, 28 septembrie, va fi Vecernie, urmată de decernarea diplomelor de excelenţă (ora 17:00), şi apoi un concert de orga susţinut de maestrul Michele Sartori, cu muzică de orgă din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea (ora 18:00).

Din ziua de 8 iulie, în Palatul Arhiepiscopal, este deschisă o expoziţie care prezintă o parte din valorile istoriei diecezei şi ale artei bisericeşti. Aceasta va rămâne deschisă până la 29 noiembrie. Colecţia este alcătuită din patru părţi: colecţii din Evul Mediu târziu, secolele XVII-XVIII, respectiv secolele XIX-XX. Se pot vedea icoane, veşminte, vase sfinte, cruci, altare, statui, picturi, cărţi liturgice, precum şi documente valoroase, inclusiv bula papală din anul 1991, prin care Episcopia de Alba-Iulia este ridicată la rang de arhiepiscopie. De asemenea, pot fi văzute piese recuperate în urma terminării săpăturilor arheologice şi a lucrărilor de restaurare la turnul şi la capela catedralei din luna mai.

La sfârşitul lunii mai, în urma restaurării catedralei şi a palatului episcopal, Arhiepiscopia, în colaborare cu Muzeul Naţional al Unirii, a organizat vernisajul expoziţiei intitulate: „Catedrala «Sfântul Mihail» şi Palatul Arhiepiscopal din Alba-Iulia. Arheologie şi istorie“, o expoziţie care cuprinde aproape 500 de obiecte, unele fiind păstrate în forma în care au fost descoperite. Cu ocazia vernisajului au fost prezentate două volume: un catalog al expoziţiei şi o monografie a lucrărilor de restaurare din ultimii ani la care a contribuit o echipă de arheologi maghiari şi români. De altfel, săpăturile arheologice au scos la iveală numeroase vestigii, între care şi un turn roman şi o sacristie gotică, obiecte din metal, os şi sticlă, fragmente de vase şi cahle, peste 300 de monede din intervalul cuprins între epoca romană şi secolul al XX-lea.

Episcopia Romano-Catolică din Transilvania a fost înfiinţată în anul 1009 de Sfântul Ştefan (997-1038), regele Ungariei. Este una dintre cele zece episcopii înfiinţate de Sfântul Ştefan. Până în anul 1930 a fost episcopie sufragană a Arhiepiscopiei de Kalocsa. La 22 martie 1932 şi-a schimbat denumirea în Dieceza de Alba-Iulia, iar la 5 august 1991, papa Ioan Paul al II-lea a ridicat-o la rangul de arhiepiscopie.

Catedrala actuală a fost construită în stil romanic târziu în anul 1190 şi apoi în două etape (1247-1291 şi 1320-1356), pe locul unei biserici mai vechi. Mai târziu i s-au adăugat elemente şi structuri gotice, renascentiste. Între 1550 şi 1700, catedrala a fost preluată de unitarienii şi calvinii maghiari. Este cel mai bine păstrat vestigiu sacru din Europa centrală. Lucrări de restaurare s-au făcut la finele anilor â80. Au fost continuate în anul 1990. S-au refăcut structura, precum şi decoraţiunile (statui, fresce, picturi) şi obiectele din interior - orga sau ceasul din turn. Instalat de saşi în anul 1894, ceasul a fost restaurat anul acesta de ultimii specialişti saşi din Transilvania. Orga cu cele peste 2.200 de tuburi, datând din anul 1877, a fost renovată în anul 2006.

În scrisoarea pastorală de Paşti, din anul acesta (12 aprilie), arhiepiscopul de Alba-Iulia, Jakubinyi György, punctează câteva momente din istoria Arhidiecezei, pe care le consideră „secvenţe ale învierii episcopiei de-a lungul istoriei“. După invazia tătarilor din anul 1241, regele Béla al IV-lea a refăcut dieceza. Un al doilea început al reînfloririi are loc odată cu reînscăunarea episcopului la reşedinţa din Alba-Iulia, la începutul secolului al XVIII-lea, după ce timp de 150 de ani episcopii au fost exilaţi, catedrala fiind preluată de calvini. În sfârşit, schimbările din anul 1989 au adus şi diecezei mult aşteptata înviere şi posibilitatea de înflorire, după ce a fost înjosită şi batjocorită în timpul comunismului.

Astăzi, din cei 1.115.000 de credincioşi romano-catolici din şase dieceze, 440.000 (majoritatea maghiari) trăiesc în Arhidieceza de Alba-Iulia.