De cum te urci pe ferry- boat-ul care pleacă din Ouranopoli spre Dafne, principalul port al Athosului, simți că pătrunzi într-un alt timp. Iar când pui piciorul pe cheiul tocit și respiri aerul Sfântului Munte
O nouă şansă
De multe ori primim o nouă şansă în viaţă. Simţim că ne afundăm în mlaştina ispitelor sau nevoilor lumeşti şi nu reuşim să identificăm, prin forţe proprii, soluţii care să ne salveze. Atunci apare ceva sau cineva care pare să acţioneze butonul restart al vieţii noastre, dându-ne forţa, resursele, uitarea, curajul de care avem nevoie. Uneori ni se pare că am fost salvaţi de o minune. Alteori suntem prea ocupaţi de ce urmează, în viaţa noastră restartată, ca să mai reflectăm ce şi cui datorăm.
Pilda slăbănogului, care se citeşte în Duminica a IV-a după Paşti, este un mijloc prin care Mântuitorul transmite mai multe mesaje destinate organizării temeinice a vieţii creştine. Toate palierele de interpretare a pericopei evanghelice dezvăluie aspecte egal valide, care coexistă în viaţa noastră. Ce trebuie reţinut la o atentă lectură este îndemnul Mântuitorului: „De acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău“. Acesta se traduce în viaţa noastră de zi cu zi prin comandamentul suprem al raportării corespunzătoare la divinitate.
Astfel, este necesar să identificam corect binefăcătorul: în toate momentele grele din viaţă când primim în mod nesperat sprijin, prin aproapele nostru, prin circumstanţe favorabile şi coincidenţe fericite sau prin puterea de a îndura şi a trece cu bine peste încercări, Cel care ne oferă gestul salvator este Însuşi Dumnezeu. Este necesar să ştim cum putem să-I mulţumim: convertirea la o viaţă fără de păcat, respectarea preceptelor moralei creştine, preocuparea pentru îndreptarea morală şi comportamentală. Este necesar să fim conştienţi de sancţiunea aplicabilă celui care nu respectă îndemnul: „ceva mai rău“ decât starea iniţială, de vieţuire fără Dumnezeu, fără sprijin, fără acces la mântuire este aproape de neconceput. I se spune generic „iad“ şi a primit nenumărate definiţii, înfricoşătoare, impresionante, dar, cu siguranţă, neconcludente, căci sancţiunea de care vorbeşte Mântuitorul se produce în viaţa de apoi.
Avem aşadar datoria de a conştientiza prezenţa şi lucrarea sfinţitoare a lui Dumnezeu în viaţa noastră şi să ne conformăm atitudinea faţă de noi înşine şi faţă de semenii noştri în spiritul Evangheliei. Am primit o nouă şansă la mântuire prin jertfa Mântuitorului Hristos. Să ne folosim de ea pentru a ne putea bucura, ca odinioară Sfinţii Apostoli, de întâlnirea cu Hristos Cel înviat.