O sută de ani de ecumenism

Astăzi începe Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, care se va încheia la 25 ianuarie. Zilele din perioada 18-25 ianuarie - şi în alte părţi ale lumii săptămâna din preajma Rusaliilor - sunt un timp special de angajare şi de rugăciune din partea creştinilor, care se pot folosi de textele elaborate împreună de Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor şi de Comisia „Credinţă şi Constituţie“ a Consiliului Ecumenic al Bisericilor.

Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor de anul acesta creşte în intensitate prin faptul că se împlinesc o sută de ani de când a fost iniţiată.

Pornită ca o mică sămânţă de muştar, care a fost semănată de către Paul Wattson, slujitor episcopalian (anglican) în SUA, „Octava pentru Unitatea Bisericii“ s-a extins la nivel mondial şi a avut un nou impuls acum patruzeci de ani când, pentru a fi în concordanţă cu încurajarea dată de papa Paul al VI-lea şi patriarhul Atenagora I de Constantinopol, care au recitat împreună, la Ierusalim, rugăciunea lui Cristos „ca toţi să fie una“ (In. 17), creştinii au adoptat un text unic de rugăciune.

Evident că dorinţa de unitate a existat tot timpul. Propuneri şi iniţiative au precedat Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor. De altfel, rugăciunea lui Isus către Tatăl a fost tocmai aceasta: „Ca toţi să fie una“. În ciuda dezbinărilor, creştinii din toate timpurile şi din toate tradiţiile s-au rugat şi au tânjit după unitate. Liturghia Bisericii Ortodoxe, de exemplu, îi invită pe credincioşi să se roage pentru pacea şi unitatea tuturor. La fel, Biserica Catolică se roagă în Liturghie ca Domnul să „dăruiască pacea şi unirea după voinţa Lui“.

An de an, un grup ecumenic local din diverse ţări propune un proiect pe baza căruia Comisia „Credinţă şi Constituţie“ şi Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor elaborează textele comune. De exemplu, în anul 2001, proiectul textului cu tema „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa“ (In. 14, 1-6) a fost elaborat de un grup ecumenic din România. Pentru anul acesta, proiectul textelor a fost pregătit la Graymoor, SUA, locul unde s-a desfăşurat pentru prima dată octava pentru unitatea Bisericii (18-25 ianuarie 1908).

Cei care au elaborat textele „au voit să celebreze istoria acestor o sută de ani de rugăciune cu o chemare de a da un nou impuls Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, şi de aici tema aleasă: «Rugaţi-vă fără încetare»“. Sunt cuvinte luate din cea mai veche scrisoare a apostolului Pavel: Scrisoarea întâi către Tesaloniceni (5, 17).

Textul biblic vorbeşte despre importanţa rugăciunii în viaţa comunităţii credincioşilor în care ajunsese deja sămânţa dezbinării. Apostolul încearcă să edifice această comunitate în unitate, îndemnându-i pe toţi la rugăciune pentru a trăi unitatea pe care Dumnezeu o dă în Cristos.

Efectele rugăciunii sunt, în primul rând, în noi înşine; ea modelează spiritul şi inima. Rugăciunea pentru unitatea creştinilor, ecumenismul spiritual, este baza tuturor celorlalte aspecte ale căutării unităţii dintre creştini.

Aşadar, creştinii catolici, ortodocşi, protestanţi se vor întâlni din nou în aceste zile, având ocazia să se roage unii pentru alţii şi unii cu alţii.

Apoi, această săptămână îi invită pe creştini să-şi amintească şi de paşii pe care i-au realizat până acum în drumul unităţii.

Întâlnirea de la Ierusalim dintre papa Paul al VI-lea şi patriarhul Atenagora I (1964), vizita patriarhului Atenagora la Vatican (octombrie 1967), vizita papei Ioan Paul al II-lea la Patriarhia Ecumenică (1979), Adunările Ecumenice Europene (Basel - 1989, Graz - 1997, Sibiu - 2007), vizita papei Ioan Paul al II-lea în România (mai 1999) şi apoi în Grecia (2005), întâlnirea de la Istanbul a papei Benedict al XVI-lea cu patriarhul ecumenic Bartolomeu I şi semnarea împreună a unei declaraţii comune (noiembrie 2006), reluarea dialogului teologic catolic-ortodox (Ravenna, 8-15 octombrie 2007); participarea în fiecare an a delegaţilor ortodocşi la celebrările de la Vatican din solemnitatea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, precum şi a delegaţilor catolici la celebrările care se desfăşoară la Istanbul pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, sunt unele dintre momentele care, alături de întâlnirile de rugăciune, schimburile de experienţă şi iniţiativele pe plan caritativ dintre catolici şi ortodocşi, au făcut să fim mai aproape unii de alţii.

În România se mai păstrează încă ecoul Celei de-a treia Adunări Ecumenice Europene de la Sibiu (4-9 septembrie 2007), ca un îndemn la a aprofunda viaţa ecumenică, începând cu relaţiile personale, cu întărirea legăturilor dintre Biserici. Ca şi în alte întâlniri, s-a verificat că fraternitatea creştină se experimentează în împărtăşirea valorilor spirituale pe care fiecare tradiţie creştină le trăieşte.

Şi anul acesta, Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor va fi ocazie de rugăciune împreună, de cunoaştere a tradiţiilor liturgice, a frumuseţilor care există în fiecare Biserică. Ocazie de întâlnire dintre credincioşi şi slujitori, de întărire a relaţiilor şi de împărtăşire a experienţelor pastorale, de găsire împreună a soluţiilor la problemele pe care mersul societăţi actuale le aduce cu sine, la provocările care există în lumea contemporană şi la întrebările ridicate de contemporanii noştri cu privire la sensul vieţii şi la căutarea lui Dumnezeu.

O săptămână în care ne rugăm ca Dumnezeu, Cuvântul veşnic, să transforme inimile noastre în instrumente ale înfrăţirii şi unirii dintre oameni, popoare şi Biserici.