Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Orthodox Market?

Orthodox Market?

Un articol de: Dragoș Bahrim - 07 Noi, 2011

Am primit cu ceva timp în urmă, în cutia poştală, un material promoţional intitulat Ortodox Market. Anuar de obiecte bisericeşti (sic!). Probabil e o legătură între acest colorat volum şi Târgul de veşminte şi obiecte bisericeşti care anual face turul României, exploatând o "piaţă" care are încă multe resurse. Nevoia de artă bisericească în Biserică este foarte mare, câtă vreme s-au construit atâtea biserici noi, altele se pictează, altele se înnoiesc. Un astfel de târg sau un astfel de volum poate oferi celor interesaţi informaţiile necesare pentru achiziţia unor obiecte frumoase, la un preţ onorabil. Ceea ce m-a frapat însă, atât la acest volum, cât şi la târgul menţionat, este amestecarea lucrurilor bune cu kitsch-ul, riscând ca totul să conducă la o alienare gravă a artei noastre bisericeşti.

În momentul în care nu ai nişte criterii ortodoxe după care să evaluezi acceptarea sau neacceptarea unui participant la un astfel de eveniment, iniţiativele bune pot aluneca în grotesc, şi falsul, care sufocă viaţa noastră cotidiană, ajunge să contamineze şi autentica artă bisericească ortodoxă.

Mai întâi, se vede faptul că majoritatea covârşitoare a exponenţilor şi comercianţilor nu reprezintă Biserica decât aparent, prin aceea că oferă spre vânzare unele lucruri care pot fi folosite prin biserici, de la iconiţe, candele şi veşminte clericale, până la clopote bine acordate, ce pot seconda la fel de bine ritualul funerar al petrecerii spre locul de veci al unui creştin sau pot reda un vals de Strauss, într-un turn cu ceas din Viena. Aceşti participanţi la Marketul ortodox, din acest punct de vedere, se reprezintă mai mult pe ei înşişi şi propriul lor "business".

Pentru noi, cei din Biserică, fiecare obiect pe care îl folosim are semnificaţie teologică, liturgică şi duhovnicească. Şi nu folosim decât ceea ce e strict necesar pentru buna rânduială a sfintelor slujbe şi în special a Sfintei şi dumnezeieştii Liturghii. Mai mult, tot ceea ce aducem jertfă la Biserică, căci aşa trebuie să înţelegem donaţia unui obiect de cult sau de alt fel de către un credincios Bisericii lui Hristos, trebuie să aibă la bază tot o jertfă. A celui care a comandat şi a plătit lucrul necesar cu banii câştigaţi cinstit şi a celui care l-a produs, după multă rugăciune şi osteneală. Iar în Biserică, tot ceea ce nu e făcut cu rugăciune sau nu are la bază rugăciunea e păcat. Nu poţi să produci vasele sfinte sau un chivot care vor cuprinde Sfântul Trup şi Sânge, fără o pregătire specială, care are la temelie rugăciunea stăruitoare, pocăinţa şi împărtăşirea cu Sfintele Taine. Alături de pregătirea duhovnicească necesară, de care avem nevoie pentru a intra în duhul adevăratei arte bisericeşti, e nevoie ca prin practicarea ei să ne situăm în Tradiţia Ortodoxă, în care găsim şi toate criteriile teologice şi duhovniceşti după care trebuie să realizăm icoanele, fresca şi toate celelalte. Acestea nu sunt nişte anexe mai mult sau mai puţin importante dintr-o biserică, care pot fi realizate oricum, numai să fie, ci au o valoare catehetică şi mistagogică inestimabilă pentru cei ce-şi caută în Biserica lui Hristos mântuirea. Acestea nu sunt simple elemente ornamentale, ci trebuie ca, împreună cu arhitectura spaţiului, cu cântările, lecturile şi lucrările sfinte de acolo, să-l introducă pe creştin în Taina lui Hristos, care e deplin împărtăşită în Sfânta Euharistie. Şi nu cred că folosirea update-urilor tehnicilor moderne (de ex. toacă şi clopote cibernetice etc.) o vor face mai bine decât o fac oamenii plini de credinţă în Hristos. Cu siguranţă nu.