Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, anticipând învierea noastră, face legătura între imanent şi transcendent, între cele de aici şi cele de dincolo, între locul în care suntem şi cel în care suntem
05 Mai, 2024
Ortodoxie şi Liturghie
Cine zice „ortodox“ ştie ce zice, adică se gândeşte la creştinii care nu sunt de credinţe străine de Ortodoxie, ci sunt aşa cum suntem noi, cu credinţa ortodoxă, cu dreaptă mărire. Sigur că, pentru a avea dreaptă mărire, trebuie să ai dreaptă credinţă. Nu poţi să ai dreaptă mărire dacă nu ai dreaptă credinţă. Deci, ori zicem drept-măritori creştini, ori zicem drept-credincioşi creştini, în realitate e acelaşi lucru în două înfăţişări. La slujbă, de pildă la Sfânta Liturghie, se spune: „Pe voi pe toţi, drept-măritorilor creştini, să vă pomenească Domnul Dumnezeu întru împărăţia Sa, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor“. S-ar putea spune foarte bine: „Pe voi pe toţi, ortodocşilor creştini, să vă pomenească Domnul Dumnezeu întru împărăţia Sa, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor“. Prin urmare, noi ne definim ca ortodocşi, ne numim ortodocşi, drept măritori, şi ne manifestăm ca ortodocşi prin ceea ce are Ortodoxia ca specific, adică prin ceea ce e reprezentată Ortodoxia.
Cea mai de căpetenie etichetă a Ortodoxiei este Sfânta Liturghie. Cuvântul „liturghie“ este tot de origine greacă şi înseamnă „lucrare publică“, aşa că liturghie, după cuvântul acesta, - după cuvântul grecesc considerat ca „lucrare publică“, pentru că asta înseamnă „Liturghie“ - se socoteşte că fac toţi aceia care fac lucrări de folos, lucrări spre binele oamenilor, lucrări de conducere de exemplu. Liturghie, după cuvântul acesta de lucrare publică, face şi un conducător de corabie, dar nu Liturghia în înţelesul în care o avem noi în vedere. În româneşte, când zici „liturghie“, te gândeşti la un singur lucru şi nu te gândeşti la o lucrare publică, ci te gândeşti la o slujbă, şi anume la slujba cea mai de căpetenie din Biserica Ortodoxă, care se numeşte Liturghie. „N-am luat parte la Sfânta Liturghie“, să zicem, dacă zice cineva aşa, înseamnă că nu merge la slujba cea mai de căpetenie a Bisericii, sau „am luat parte la Sfânta Liturghie“ înseamnă că am luat parte la acea slujbă în cuprinsul căreia cinstitele Daruri ce sunt puse înainte, pâinea şi vinul anume pregătite, se prefac, la rugăciunea preotului, prin darul lui Dumnezeu, în Trupul şi Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos cu care se împărtăşesc credincioşii. Asta este Liturghia.
